Alba – judetul inapoierii culturale

Judetul Alba se afla cu mult in urma celorlalte judete din jur in ceea ce priveste strategiile culturale si transformarea produselor culturale in produse turistice.

Desi anual s-au investit sume considerabile, Alba nu a reusit ani de-a randul sa construiasca macar un eveniment de nivel national, care sa atraga si fonduri, cu exceptia sarbatorii Zilei Nationale, care oricum nu este o initiativa suta la suta locala.

Motivul ar putea fi prostul management al institutiilor din acest domeniu, nivelul cultural scazut al celor care au condus judetul, lipsa unor initiative private, dar si apatia in care se zbate asa-numita lume universitara.

Festivalul „Lucian Blaga”, cu care se lauda autoritatile din Alba, organizat in municipiul Sebes, a scazut de la an la an si a ajuns sa fie ocolit de unii dintre cei mai importanti specialisti in opera filosofului, iar alte proiecte culturale nu au depasit nivelul judetean.

Pana si fiica acestuia, Dorli Blaga, a refuzat sa participe la eveniment si s-a delimitat de fiecare data de manifestarile care au loc in Alba, considerate de nivel scazut sau transformate in „agape” pe bani publici.

De asemenea, o buna parte din fondurile alocate de la Consiliul Judetean (miliarde in fiecare an) au fost inghitite de diverse sarbatori inventate, de genul „Fiii satului”, sau „manifestari” de notorietate cel mult judeteana.

Repartizarea s-a facut cel mai adesea dupa criterii politice, fara nici o strategie clara, care sa cuprinda, cum ar fi normal, obiectivele, resursele disponibile, persoanele responsabile si rezultatul asteptat.

„Moda” acestor sarbatori, pentru care s-au cheltuit foarte multi bani publici, s-a manifestat mai ales in preajma alegerilor, cand evenimentele respective au fost mascate in „intalniri cu fiii satului”.

Un alt mod in care autoritatile din Alba inteleg sa cheltuiasca la anumite ocazii capitolul din buget destinat culturii il reprezinta organizarea „eternelor” spectacole de muzica populara, sau mai nou de muzica „moderna”, intemediate de asa-numiti impresari locali, care isi retin comisioane importante.

Casa de Cultura a Sindicatelor, una dintre cele mai importante institutii, a fost transformata ani de zile intr-o afacere imobiliara. La subsolul cladirii functioneaza un club de biliard, la etaj un bar, iar alte spatii erau pana nu demult inchiriate pentru diferite activitati, fara nici o legatura directa cu cultura.

Abia in ultimele luni dupa schimbarea directorului, activitatea s-a revigorat putin si a revenit la normal, prin organizarea unor spectacole de teatru si de opereta.

Toate acestea au costat judetul o inapoiere culturala considerabila fata de unitatile administrativ-teritoriale din jur. Discrepantele sunt atat de mari incat municipiul Alba Iulia nici macar nu este luat in seama ca o posibila piata pentru spectacolele care se plimba intre Cluj si Sibiu.

In paralel, cele doua judete au construit doua manifestari culturale puternice, respectiv Festivalul International de Film Transilvania (TIFF, la Cluj-Napoca) si Festivalul Internatioal de Teatru (FITS, la Sibiu), completate de zeci de evenimente de mai mica anvergura, dar care dinamizeaza lumea universitara si artistica din zona.

De altfel, tot la Sibiu are loc, o data la doi ani, un festival de film antropologic, anual un festival al teatrelor de strada si unul al teatrelor pentru copii. Majoritatea acestor manifestari sunt initiative private, sustinute substantial de autoritatile locale.

Cele doua festivaluri – TIFF si FITS – au adus sume importante in judetele in care au loc, prin numarul mare de invitati si participanti, dar au contribuit si la promovarea lor ca destinatii pentru turismul cultural. In plus, Festivalul de la Sibiu a fost decisiv pentru alegerea municipiului-resedinta drept Capitala Culturala in 2007.