Alegeri 2008. Diaspora a tacut la Stuttgart

Catalin Hritcu a venit de la Saarbrucken, centrul de votare de la Stuttgart fiind „cel mai aproape“. La peste 250 de km si 2 ore si jumatate de calatorie cu trenul. „M-am trezit la 5 dimineata, la 5:30 pleca deja trenul“, spune el. A venit doar pentru vot, la Stuttgart, apoi a plecat imediat inapoi. „Sper sa se merite. Am votat cu PD-L“, zice el. Catalin e student la informatica si mai are 30 de colegi, la Saarbrücken. Insa niciunul dintre ei n-a venit la vot, li s-a parut prea departe.

S-a nascut la Suceava, a facut scoala la Iasi si e in Germania de 2 ani si jumatate. L-am intrebat cum merge cu germana. „Merge oarecum. Am o prietena nemtoaica si sper sa invat si mai mult“. El mai ramane trei ani in Germania, la studii, insa „nu se stie niciodata, in cercetare“, va trebui poate sa se mute si in alta tara.

Vrem sa nu le fie indiferent

Alti doi tineri au venit la vot chiar din sud, de la Friedrichshafen. 200 de km de Stuttgart, doua ore cu trenul. I-am intrebat daca a fost asa important pentru ei, sa vina sa voteze asa departe. „Da, pai sigur”, mi se raspunde. Denes are 33 de ani, sotia lui Carmela 30, sunt de doi ani Germania, la lucru. Tot in informatica. Insa in curand, pleaca acasa, in Romania. Vorbesc romaneste oarecum cu greutate.

Despre votul uninominal, Denes spune: „E mult mai complicat. Nu putem sa votam ce dorim. Aici, la Stuttgart, putem sa alegem numai intre cateva persoane. Acasa am fi putut vota persoana dorita.” Denes si Carmela sunt de nationalitate maghiara. I-am intrebat daca ei cred ca un reprezentant al UDMR ar servi bine interesele cetatenilor romani din diaspora. „Nu stiu” raspunde Carmela. „Pe altii nu cunoastem”, adauga Denes. „Cineva din minoritatea maghiara cunoaste si situatia maghiarilor din Romania. Daca votam pe altcineva, ii e indiferent ce se intampla cu ei. Desi n-ar trebui”.

Denes e din Covasna, sotia lui e din Satu Mare. „Noi speram ca nu va fi mai rau”, spune el cu privire la sperantele puse in candidatul ales. I-am intrebat daca spera si intr-o regiune autonoma maghiara. „Da, ar fi bine” spune Denes. „Ne-am rezolva problemele, de exemplu la politie, in limba noastra. Sa folosim limba noastra cum si romanii folosesc limba lor”, continua el. „Cultural, e foarte important”.

In romaneste si nemteste, incep o alta discutie. Eva si Erika sunt studente in Stuttgart. Fetele n-au nimic de sesizat la desfasurarea votarii, dar nici n-au auzit ca in Franta, de exemplu, se putea veni la vot pe langa buletin, cu carnetul de conducere, ca act doveditor al resedintei in strainatate.„Noi am venit pregatite. Cu Anmeldebestätigung si Meldebescheinigung, dupa cum am citit pe homepage”.

Investitii, cota unica de impozitare, infrastructura

Pe Dan Strambu, care a venit la vot cu tatal sau, medicul urolog Dr. Ion-Alin Strambu din Stuttgart, il intreb daca spera ca, prin votul uninominal, sa se aduca imbunatatiri in activitatea Parlamentului Romaniei. „Speram sa se personalizeze procesul electoral si oamenii sa aleaga persoane credibile”, mi se raspunde.

Intreb daca i-au fost suficient de cunoscuti candidatii diasporei, pentru a lua o astfel de decizie personalizata, pentru a-i putea evalua si vedea ca acestia corespund asteptarilor sale electorale. „Da, eu m-am uitat pe Hotnews.ro, care avea prezentati toti candidatii. Pe thinkopolis.eu erau prezentati toti candidatii diasporei, cel putin cu numele, caci la unii nu era nici poza si nimic altceva.”

Dan are aceeasi optiune de partid, de cand a inceput sa voteze. „Nu m-a influentat prea mult candidatul respectiv, pentru ca despre unii aveam informatii, despre altii nu. Eu votez totusi si programul partidului, care este important. Parlamentul trebuie sa continue politica economica de investitii, sa pastreze cota unica de impozitare si sa construiasca infrastructura”, spune el.

Recensamant si vot prin corespondenta

Intrebat ce rol concret ar trebui sa aiba un senator sau deputat al diasporei, fiul doctorului Strambu raspunde: „Ar trebui sa se ocupe ca toti romanii din strainatate sa poata vota. Pentru ca, asa cum e acum si cum am vorbit si cu comisia electorala, au fost pana acum 74 de alegatori la Stuttgart, ceea ce e foarte putin. Sunt foarte mult romani in Germania, dar mai ales in Italia si Spania, care nu mai pot vota deloc, pentru ca nu au actele necesare in strainatate”.

„Crezi ca legea electorala a ingradit accesul romanilor din strainatate la vot?” l-am intrebat. „Da, diferite organizatii au spus ca intre 5 si 10% dintre alegatori practic nu-si mai pot exercita dreptul de vot. Ceea ce este o problema, pentru ca este un drept constitutional. Ma astept ca toate partidele, nu doar deputatii si senatorii din diaspora, sa rezolve aceasta problema. E nevoie de votul prin corespondenta, dar chiar si de un recensamant, o actualizare a bazei de date a alegatorilor, ca sa se stie cati romani sunt in strainatate, dar si in tara, in fiecare judet.”

Fara carnet de sofer

Duminica la ora 21:00, cand s-au incheiat votarile, mai putin de 700 de cetateni romani se prezentasera la vot in Germania, dupa o estimare facuta de surse consulare. Centrele de votare au fost cu precadere la reprezentantele oficiale ale Romaniei de la Berlin, Bonn, Hamburg, München si Stuttgart. Anunturile despre alegerile parlamentare au fost facute si in presa regionala germana, cuprinzand sectiile de votare si actele necesare la vot.

Spre deosebire de Franta, in Germania n-au fost admise ca dovada de resedinta carnetul de sofer si cardul de asigurare de sanatate. Ambele acte emise de autoritatile germane au poza si numar de identificare, nu insa si adresa posesorului. La Stuttgart, o alegatoare n-a putut vota din acest motiv.

La centrul de votare din sediul L-Bank, unde se afla si Consulatul onorific al Romaniei din Stuttgart, au votat 93 de alegatori, in circumscriptia electorala nr. 43, Colegiul 1, sectia de votare nr. 25. Comisia electorala a fost compusa din 8 persoane: Ioan Mateescu – presedinte, Nicolae Apostol – vicepresedinte, Maria Glass, Florin Zaheu, Dan Stoenescu, Ioan Serban, Andra Ligia Apostol (membri, reprezentanti MAE) si Tibor Kosztandi (reprezentant PNL).

Optiunile pe competitori electorali (partide si asociatii ale minoritatilor etnice), exprimate in numar de voturi, au fost: PD-L (52), PNL (15), UDMR (11), Forumul Democrat al Germanilor din Romania (9), PSD-PC (4), PRM (1), Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania (1). Optiunea celorlalte cateva mii de romani rezidenti in zona Stuttgart a fost tacerea.