„Am fost al doilea pacient cu această boală în România”. Cum a învins Marinela o afecțiune gravă care nu a dat niciun semn, cu excepția unei „ciupituri ca de țânțar” care nu mai trecea
Marinela avea 57 de ani când pe umăr i-a apărut o ciupitură ca de țânțar. Nu i-a dat atenție inițial, dar săptămânile treceau, iar ea a observat că „ciupitura” nu dispărea. S-a decis, în cele din urmă, să meargă la dermatolog. Acolo, i s-a recomandat un unguent și i s-a spus că o să îi treacă.
„La vârsta de 57 de ani mi-a apărut ca o ciupitură pe umăr. La început am crezut că m-a ciupit ceva. Dar nu trecea. Am mers la dermatolog. Dermatologul mi-a dat un unguent și mi-a spus că o să treacă, dar nu a trecut. Am schimbat unguentul și, în momentul în care l-am folosit pe al doilea, s-a mărit umflătura. Iar atunci, doamna doctor a stabilit să facem biopsie”, își amintește astăzi Marinela.
Rezultatul biopsiei a venit ca un trăsnet: neoplasm cu celule dendritice plasmocitoide – o formă foarte rară de cancer de sânge. Atât de rară, încât în România, înaintea Marinelei, un singur pacient mai fusese diagnosticat cu ea.
Marinela nu avusese înainte nicio problemă de sănătate, niciun simptom, nicio durere. „Nu am avut nicio problema, mă simțeam bine. Analizele le făcusem cu o lună înainte si ieșiseră bine. În afara acelei ciupituri de țânțar, care nu trecea.”
„Mi-a fost foarte, foarte teamă. Am fost al doilea pacient cunoscut în țară cu această boală, nu știam nimic despre ea”
„A fost foarte greu când am aflat diagnosticul, nu știam nimic despre această boală. Am fost al doilea pacient cunoscut în țară cu această afecțiune. Mi-a fost foarte, foarte teamă. Era și vârsta – pentru că în spital am întâlnit și pacienți tineri și mă gândeam că eu sunt în vârstă și nu cred că voi face față. Dar am făcut față”, își amintește ea astăzi, la 5 ani de la acel moment.
Drumul a fost unul lung și deloc ușor. După primirea diagnosticului, Marinela a mers la Institutul Fundeni, la Secția de Hematologie. A fost pacienta medicului Alexandru Bardaș, căruia spune astăzi că îi „mulțumește din tot sufletul”: „Domnul doctor mi-a spus că este o boală foarte rară, că este al doilea caz pe țară, dar va face tot posibilul să fie bine. Și mi-a spus, încă de la început, că va fi nevoie de transplant de celule stem hematopoietice.”
După ce a aflat că va avea nevoie de transplant de celule stem hematopoietice, a început căutarea unui donator. Atât fratele, cât și fiul ei s-au oferit să devină donatori, dar, din păcate, Marinela nu a fost compatibilă „nici cu fratele meu, nici cu băiatul meu”.
În acest caz, s-a apelat la Registrul internațional al donatorilor de celule stem hematopoietice și s-a găsit o donatoare: „o doamnă minunată din Germania, care mi-a donat celulele”.
După ce a terminat curele de citostatice, Marinela a fost chemată la transplant, la Institutul Fundeni din București, în Secția de Transplant medular condusă de prof. dr. Alina Tănase. Își amintește că „am avut familia, pe soțul meu, care a fost zi și noapte lângă mine. Și medicii. Medici extraordinari! Eu nu mai fusesem în spital de când am născut. Și auzisem atâtea și atâtea vorbe – vorbe că nu ar fi atât de bine în spital. Dar la spitalul Fundeni, condițiile sunt extraordinare, iar colectivul de la transplant este excepțional! Și cred că acest lucru se datorează în primul și în primul rând doamnei profesor Alina Tănase!”
„Parcă nici nu am trecut prin asta”
Marinela Mihăilescu are astăzi 62 de ani. La 5 ani de când a devenit al doilea pacient din România diagnosticat cu neoplasm cu celule dendritice plasmocitoide, Marinela este bine. Merge periodic la control la medic, cam o dată la două luni.
Astăzi, spune că „parcă nici nu am trecut prin asta”.
Când privește însă în urmă, la ultimii ani, își amintește că „lupta a fost foarte mare”.
Cel mai mult a ajutat-o soțul ei, care i-a fost alături zi și noapte: „Soțul meu a fost zi și noapte lângă mine. Sunt multe tratamente și ai momente când începi să refuzi. Am făcut și psihoterapie. Dar a trecut totul cu bine.”
Cancerele de sânge, mult mai frecvente decât cele cu tumori solide. Mesajul Marinelei pentru alți pacienți: „Se poate! Eu trăiesc datorită medicilor”
În România, ca peste tot în lume, cancerele de sânge sunt mult mai frecvente decât cele cu tumori solide, iar rata de supraviețuire este și ea mult mai mare.
La capătul ultimilor 5 ani, în care viața ei s-a schimbat, Marinela are un mesaj pentru pacienții aflați la începutul acestui drum: „Se poate, cu foarte mare încredere să apeleze, să își facă controale regulate și să aibă toată încrederea în sistemul nostru de sănătate. Eu trăiesc și mulțumesc din suflet colectivului medical de la Institutul Fundeni, Secției de Hematologie, în primul și în primul rând doamnei prof. Alina Tănase și Secției de Transplant medular! Am întâlnit aici niște oameni deosebiți. Sunt ca și parte din familia mea, de 5 ani de zile merg la spital cu bucurie. Chiar dacă mai sunt unele probleme, știu că se vor rezolva. Cu toată încrederea spun tuturor să meargă și să creadă că această boală se poate vindeca.”
Secția de Transplant medular a Institutului Clinic Fundeni
De asemenea, Marinela îi îndeamnă pe românii care pot face acest lucru să nu ezite să devină donatori de celule stem hematopoietice, deoarece transplantul cu aceste celule le poate salva viața pacienților care suferă de un cancer de sânge: „Pentru persoanele care pot ajunge donatori de celule stem: nu este deloc greu să donezi și salvezi o viață! Eu, când am primit celule de la o donatoare din Germania, i-am trimis o scrisoare de mulțumire și mi-a răspuns. Mi-a răspuns atât de frumos și a fost atât de fericită că m-a putut ajuta și că sunt în viață datorită celulelor donate de dumneaei! Și am păstrat legătura, ne scriem reciproc. Eu mi-am trimis copiii să doneze sânge când era nevoie de sânge în spital. Mi-am rugat băiatul să facă totul, să vorbească și la el la serviciu, și în anturajul lui, și foarte mulți cunoscuți de-ai lui au ajuns să fie donatori de sânge.”
Transplantul de celule stem hematopoietice, unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru cancerele de sânge
În fiecare an, 3 din 100.000 de români sunt diagnosticați cu un cancer de sânge, în timp ce în lume, la fiecare 35 de secunde, o persoană află că suferă de o astfel de boală. În ultimii ani, opțiunile de tratament au crescut semnificativ, iar unul dintre tratamentele care s-au dovedit a fi cele mai eficiente este transplantul de celule stem hematopoietice.
Principalul avantaj al transplantului de celule stem hematopoietice este că oferă o șansă la vindecare sau de remisiune îndelungată pacienților care suferă de cancere de sânge și au indicație pentru această procedură.
Prof. dr. Alina Tănase, șefa Secției de Transplant medular a Institutului Clinic Fundeni din București
„Cancerele hematologice beneficiază de una dintre cele mai avansate arii de cercetare, în ultimii ani descoperindu-se noi terapii personalizate, țintite, care oferă șanse de vindecare și cazurilor refractare la tratamentul standard. Toate tipurile de transplant de celule stem hematopoietice au devenit terapii de rutină în România și sperăm ca terapiile celulare, nou introduse și la noi, să se dezvolte în viitorul apropiat.”, spune prof. dr. Alina Tănase, președinta Societății Române de Transplant Medular și șefa Secției de Transplant medular de la Institutul Clinic Fundeni din București.
„Pacienții care suferă de un cancer de sânge au din ce în ce mai multe opțiuni de tratament, lucru care poate fi observat în rezultatele tot mai îmbucurătoare ale terapiilor și în calitatea vieții.”, spune și Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Unul dintre tratamentele care s-au dovedit a fi cele mai eficiente până acum pentru cancerele de sânge este transplantul de celule stem hematopoietice – o procedură utilizată pentru a înlocui măduva osoasă bolnavă cu una sănătoasă, care poate produce celule sanguine normale.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer
Transplantul este indicat ca tratament pentru mai multe boli, cum ar fi leucemie acută, mielom multiplu, dar și anemie aplastică severă, siclemie, talasemie majoră, boli imunodeficitare, anemia Fanconi, dereglări metabolice ereditare etc.
Transplantul de celule stem hematopoietice poate fi de două tipuri: autotransplant (transplantul propriilor celule stem) și alotransplant (transplantul de la donator). Celulele stem sunt administrate pacientului sub forma unei transfuzii, indiferent de metoda prin care au fost donate.
În cazul ambelor tipuri de transplant, recuperarea pacientului poate dura luni sau ani.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro