Sari direct la conținut

Angela Merkel a evocat la Davos o cooperare economica intre UE si Uniunea Eurasiatica dominata de Rusia. Time scrie ca e "un morcov" fluturat in fata lui Putin

HotNews.ro

Guvernul german ia in calcul, in viitor, o cooperare economica intre Uniunea Europeana si Uniunea Eurasiatica, ultima dominata de Moscova, relateaza Deutsche Welle si Welt.de. In cadrul forumului economic de la Davos, cancelarul Angela Merkel si ministrul german al economiei, Sigmar Gabriel, au intins o mana Rusiei si lui Putin, dar si propriei economii, afectate de scaderea exporturilor, prin sanctiunile aplicate de UE Rusiei. Conditia este ca sa se gaseasca o solutie de pace in Ucraina de Est.Revista americana Time scrie insa ca e vorba de o strategie a liderilor europeni de „a-i arata lui Putin morcovul” astfel incat sa-l determine sa iasa din Ucraina.

Angela Merkel (CDU) a vorbit despre „posibilitatile unei cooperari intr-o zona de comert comuna”, iar Sigmar Gabriel (SPD) despre faptul ca „ar trebui sa oferim Rusiei o cale de iesire”. La reuniunea ministrilor de externe de miercuri, de la Berlin, parea ca s-ar fi facut progrese: ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, si cel al Ucrainei, Pavel Klimkin, s-ar fi inteles asupra retragerii armelor grele din zona de criza, de ambele parti ale liniei de demarcatie deja convenite. Si totusi, joi au fost inregistrati din nou morti, in luptele de la Donetk.

Daca guvernul german face pasi in vederea restabilirii unei relative normalitati a afacerilor cu Rusia e mai ales din cauza evolutiilor economice. Exporturile Germaniei catre Rusia in 2014 au scazut, conform unor evaluari, cu cca 18%, ceea ce inseamna un volum de 6 miliarde de euro. „Scaderea exporturilor s-a accelerat luna de luna, asa incat trebuie sa ne asteptam in 2015 la o situatie si mai proasta, daca nu se gaseste rapid solutia politica pentru aceasta criza”, a spus presedintele Comisiei pentru probleme economice externe din Est, Eckhard Cordes, citat de presa germana.

El a adaugat ca mai cu seama europenii „sunt cei care platesc pretul economic pentru o criza politica”. In acelasi timp, exporturile SUA au inregistrat un plus, iar comertul Rusiei cu parteneri de afaceri asiatici si latino-americani a crescut. Cordes se mai teme si pentru locurile de munca din firmele germane. „Daca luam in calcul ca in Germania cca 300.000 de locuri de munca depind de partenerii rusi, un regres permanent de 20% (n.r. in cifrele de export ale acestor firme) poate duce, in cel mai rau caz, la pierderea a 60.000 de locuri de munca.” Cateva dintre cele mai importante firme si concerne din Germania active in Rusia sunt: E.on, BASF, Deutsche Bahn, Daimler, Metro, Henkel, Adidas .

Prin crearea unei zone comerciale comune UE-Rusia ar avea de profitat si furnizori europeni de gaze ca RWE (Germania), GDF Suez S.A. (Franta) si Statoil (Norvegia), adica exact marile companii care au facut lobby intens impotriva sanctiunilor aplicate Rusiei. In 2015, gazul livrat in Ucraina se vrea a fi in primul rand prin intermediul furnizorilor europeni. Anul trecut, din Europa s-au livrat 5 miliarde de mc, iar din Rusia doar 21 de miliarde de mc, o cifra in scadere, deoarce din cauza pretului ridicat al gazelor rusesti, multe firme din Ucraina au recurs la energia pe baza de carbuni.

Din Rusia, in 2015 urmeaza a fi importat doar 40% din necesarul de gaz al Ucrainei, pentru ca procentul sa fie redus in urmatorii ani la cca 33%. Declaratia a fost facuta de seful Naftogaz-ului din Ucraina, Andrei Koboljev, la Davos. El a adaugat ca in ultimele luni capacitatea de transport a conductelor de gaz europene a fost marita atat de substantial, incat prin intermediul acestora ar putea fi acoperit 90% din necesarul ucrainean de gaz.

Iar aici survine legitima intrebare daca tarile Europei pot realmente sustine necesarul de gaz al Ucrainei in cifrele optimiste estimate, sau gazul vine pe cai ocolite, tot din Rusia. In acest caz, marii castigatori sunt concernele distribuitoare de gaz din Germania, Franta sau alte tari tari din UE. Acestora, liberul schimb (inclusiv de gaz) le-ar putea aduce profituri enorme. Iar aceasta nu inseamna ca, neaparat, consumatorul final, mai ales cel din zona privata, va face si el economii.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro