Antichitati cu dichis

Cei care au trecut pragul Muzeului de Arta din Cluj-Napoca in acest weekend au avut parte de un alt decor si alte oportunitati decit de obicei. Tirgul de antichitati desfasurat aici a adus din nou in fata clujenilor obiecte rare din splendoarea altor vremuri.

„Tirgul National al Antichitatilor si Artelor Plastice“ si-a desfasurat la Cluj cea de-a treia editie intre 6 si 8 iulie, in organizarea Societatii Colectionarilor de Arta din Transilvania.

Zeci de anticari din intreaga tara au expus 3 zile la rind in spatiul de pe culoarele de la parter si etaj din curtea interioara a fostului Castel Banffy, unde functioneaza Muzeul National de Arta din Cluj-Napoca.

Fie ei colectionari, curiosi sau studenti doritori de a cumpara obiecte de arta la preturi cit de mici, cei care au poposit la tarabele cu antichitati au avut la dispozitie o mare diversitate de obiecte.

De la tablouri, icoane si obiecte de cult la statuete, pipe si mobila impu-natoare, jucarii si papusi in stravechi carucioare de lemn, patefoane, lampi, argintarii care odinioara erau mindria casei, documente de dota, trecere in proprietate sau diplome si decoratii pentru vitejia dovedita in razboaie.

Bijuterii din argint innobilate de patina vremii, chihlimbare naturale la preturi piperate, podoabe de aur incuiate prudent in cutii cu vitrina se gaseau aproape la fiecare stand, alaturi de ornamente din materii ieftine ce au fost in voga in urma cu putine decenii.

Cea mai des auzita intrebare rostita in aceste zile pe coridoarele cu marfuri „antice“ multicolore a fost: „Ce anume colectionati?“, patima colectiilor fiind cea mai buna „strategie“ a comerciantilor.

La concurenta cu bijuteriile, in privinta interesului vizitatorilor, au fost decoratiile, obiecte banale pentru profani, insa la mare cautare in rindul colectionarilor, porniti sa le obtina la preturi cit mai bune. Printre comorile pe care le vind si intr-o ambianta de vechi romante ce razbat in toata curtea muzeului, expozantii isi trateaza calm si imperial vizitatorii.

„Din negotul asta, pe vremuri iti faceai case si iti luai masina. Acum doar supravietuim. Nu e usor, trebuie sa ai capital si sa poti tine sute de milioane in obiecte“, explica una dintre comerciante, venita din Bucuresti si care se prezinta ca „doamna Rodica“.

Cariera ei de vinzatoare de antichitati a inceput in urma cu multi ani, in tirgurile de la Valea Cascadelor si Vitan. Cel mai scump obiect pe care l-a adus la tirgul de la Cluj este un ceas pe care cere 800 de euro, pentru ca „este special pentru semineu si are statueta“. „E o meserie usoara pentru noi, care ne pricepem – sintem doar 10-15 in toata tara.

Inainte de ’89 era mai usor, nu erau atitia care faceau asta. Trebuie sa ai rabdare, sa astepti cu un obiect pe masa pina vine cineva care iti da pe el exact cit ceri“, adauga aceasta. „Ne-am mai si pacalit, normal, insa asa am invatat sa si cunoastem oamenii“, spune doamna Rodica. Nu se sfieste sa admita ca tine mult la comertul cu obiecte din era comunista.

„Am vindut multe din astea, le cauta strainii, dar incep acum si ai nostri“, puncteaza colectionara.