Anularea alegerilor din cauza Tik Tok? „Sper ca judecătorii Curții Constituționale să aibă atâta minte și să nu facă această prostie”

Miercuri s-a multiplicat în spațiul public ideea că alegerile ar putea fi anulate de Curtea Constituțională, dacă CSAT ar veni cu probe despre manipularea prin Tik Tok sau prin alte metode a turului 1 de la prezidențiale. HotNews a discutat cu un important magistrat din România.

Joi vor avea loc două evenimente legate de turul I al alegerilor prezidențiale, care s-a derulat duminică, 24 noiembrie 2024. 

Prima este dezbaterea și, eventual, pronunțarea Curții Constituționale pe cererile de anulare a alegerilor depuse de candidații Cristian Terheș și Sebastian Popescu. 

A doua este ședința CSAT, convocată de Klaus Iohannis pentru „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și nonstatali asupra unor infrastructuri ITC, suport pentru procesul electoral”.

Pe acest fond, în societate a apărut un puternic curent care speră că alegerile pot fi reluate, după cum există un curent la fel de intens al celor care consideră că varianta anulării și repetării este nedemocratică.

HotNews a discutat cu un magistrat român cu o experiență măsurată în decenii de activitate în justiție, la nivel înalt. Pe fondul sensibilității momentului, acesta a cerut păstrarea confidențialității, „mai ales că tot ce vorbim e în lege sau în practica judiciară cunoscută de colegi, deci nu contează numele meu, orice poate fi ușor verificat”. 

În ce condiții legale se pot anula alegerile și se poate repeta turul de scrutin 

Condițiile în care alegerile prezidențiale pot fi anulate apar în Articolul 52 din Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României: 

• „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin”.
• „În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.

Fraudele se referă la ziua votului sau la procesele care urmează votului, a explicat magistratul. „De pildă, legea vizează fraude precum votul multiplu sau, când vorbim despre «stabilirea rezultatelor», vizează întocmirea incorectă a proceselor verbale, centralizări greșite sau falsificate”, a explicat juristul.

Fraudele trebuie să fie mari și „să modifice ordinea” pentru ca să se reia procesul

Condiția ca o contestație să aibă succes este aceea ca fraudele să aibă efect în obținerea mandatelor sau în ierarhia candidaților, dacă e vorba de turul I de scrutin. Așa cum indică legea: să fie fraude „de natură să modifice ordinea candidaților”. 

În cazul concret, Terheș a luat 1,04%, iar Popescu 0,16%. Ei se află la peste 1,6 milioane de voturi de locul 2, cel calificant. 

„Curtea ar putea decide renumărarea în anumite secții, de pildă, dar nu anularea. Dacă se dovedește că există fraudă la scară mare, suntem în altă discuție, desigur. Dar numai dacă e fraudă în procesul efectiv de votare sau de numărare și centralizare, strict despre asta vorbim”, a argumentat magistratul. Altfel, „e total improbabil ca Curtea să decidă reluarea turului I pe baza unor contestații a unor candidați atât de departe de o eventuală calificare în turul II”. 

Dar manipularea?

Noțiunea de influențare a alegerilor prin manipularea alegătorului nu este prevăzută de lege, a susținut specialistul. „Cum poți stabili influențarea ca motiv de repetare a scrutinului, legal vorbind? Adică omul e manipulat de TikTok, dar nu e manipulat de televiziuni?”, a mai adăugat magistratul. 

„Și cum comensurezi efectul manipulării? Sper ca judecătorii Curții Constituționale să aibă atâta minte și să nu facă această prostie a anulării alegerilor”, a susținut el.

„Nici măcar când dovedești prin dosar penal, în instanță, că votul a fost cumpărat, tu nu anulezi votul, ci mergi pe infracțiunea de dare sau luare de mită. Dar votul rămâne valid, centralizat în procesul verbal”. Unul dintre motivele pentru care nu se anulează votul? „Nu poți identifica un anume vot, dat de om unui anumit candidat, pentru că secretul votului exact asta garantează”, a mai explicat magistratul. El a insistat pe ideea că „desființarea actului”, în cazul acesta al votului, nu are niciun temei legal. Cu atât mai puțin e posibilă anularea întregului proces electoral.

Legătura între ședința CSAT și decizia Curții

Nu e clar ce vrea să spună CSAT când se referă la „acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”. A fost atacat sistemul STS de la alegeri de către cineva? Dar asta nu înseamnă automat o probă pentru alterarea rezultatelor, pentru că există numărători paralele ale partidelor, pe baza proceselor verbale.

Și dacă CSAT va veni cu probe legate de o operațiune de manipulare, l-am întrebat? 

„Atunci asta se poate transforma în altă acțiune a justiției, dar nu la Curtea Constituțională. Se pot cerceta finanțările ilicite sau alte infracțiuni, însă acestea nu modifică rezultatul alegerilor, au consecințe de altă natură”, a spus magistratul. 

De altfel, a încheiat el, „vorbim despre două puteri distincte ale statului, iar CSAT nu impune Curții decizii. Din punctul meu de vedere, ca magistrat, e improbabil să se întâmple anularea alegerilor și refacerea turului I. Aceasta ar echivala cu pierderea finală a autorității Curții Constituționale și, prin urmare, ar avea o consecință nedemocratică majoră”.