Asaltul rectozaurilor: cazul Babes-Bolyai 

Noile reguli in educatie, anuntate de ministrul Adomnitei, pastreaza intact actualul sistem de promovare si subordonare din Universitati. Modalitatea de alegere a rectorilor ii avantajeza mai departe pe dinozaurii aflati de ani de zile la carma universitatilor. Vor putea sa-si angajeze si un manager – este singura noutate referitoare la sistemul de conducere in universitati. Andrei Marga, actualul presedinte al Consiliului Academic al Universitatii Babes Bolyai din Cluj, candideaza pentru a treia oara la functia de rector. Cazul UBB este simptomatic.

O grupare considerata reformatoare din UBB acuza “sistemul de casta” care recicleaza rectori. Sustinatorii lui Marga se apara atacand: “reformistilor” le lipseste performanta profesionala. Din inlcestarea celor doua tabere, a rezultat un singur candidat: Andrei Marga. Senatul UBB a programat data alegerilor pe 30 decembrie, cu o zi inainte de revelion.

● Sistemul piramidal de reprezentare a puterii in universitati functioneaza de 8 ani. Pina atunci rectorii erau alesi de intreg corpul profesoral prin vot direct si universal.

● Sistemul piramidal a fost mentinut si in proiectul de lege. Astfel, in functie de numarul cadrelor didactice de la facultati se repartizeaza si numarul de locuri in Senat adica proportional.

● Senatorii aleg rectorul, prin urmare cine controleaza accesul in Senat face jocurile la alegerea rectorului. Si tot senatorii scriu regulile dupa care au loc alegerile in Universitate.

“Senatori” cu mandat prelungit

„La UBB s-au mentinut si „locuri de drept” in structurile de decizie”, explica conferentiarul Dan Ratiu. Altfel spus, cei care au detinut functii de conducere raman in Senat chiar daca nu le mai au. In felul acesta, explica Ratiu, sistemul se conserva si merge mai departe fara a avea seanse reale de reformare. El spune ca sunt tot mai putine sanse sa vina lume noua in structurile de decizie: “in plus, daca nu faci parte din Senat, nu poti candida la functia de rector.”

Un alt profesor de la UBB a reclamat faptul ca numarul de locuri repartizate in Senat fiecarei facultati nu a respectat in toate cazurile regula proportionalitatii.

„Grava este situatia facultatilor penalizate, desi aveau locuri alocate pentru liniile maghiara si germana. Matematica si Informatica – penalizata cu cel putin 2 locuri Fizica. O situatie hilara intalnim la Facultatea de Istorie si Filosofie, care desi ar fi avut dreptul la cel putin 5 reprezentanti in Senat, a primit doar 3 locuri, cate unul pentru fiecare linie de studii! Se poate doar presupune ca s-a dorit sa nu existe sanse de a ajunge in Senat si un alt reprezentatnt al liniei de studii in limba romana” afirma lista Corina Ionescu, profesor la UBB.

Profesori amenintati

Si Gabriel Badescu, profesor la Facultatea de stiinte politice, sustine ca a primit in aceasta perioada a alegerilor universitare o scrisoare de la un profesor de la Sport care reclama ca „S-au initiat presiuni asupra unor asistenti, pâna la amenintari cu sabotarea finalizarii doctoratului; S-au dat telefoane in care s-a sugerat ce directie sa ia votul respectivului, altfel, având de suportat consecinte. S-au vehiculat existenta unor directive de la nivelul Rectoratului, prin care se proferau masuri punitive inclusiv financiare la adresa Facultatii, in cazul in care nu sunt alese anumite persoane agreate de Rectorat. Au fost chemati colegi, profesori, la Rectorat pentru negocierea unor posturi in compensare cu renuntarea la alte candidaturi.”

Bani si conflicte

Alti profesori din UBB sustin ca principala parghie de control este banul. „Virful piramidei controleaza banii, accesul la burse, premii, functii de conducere. Cum ai indraznit sa critici deciziile conducerii cum devii un dusman declarat. Facultatea noastra de filosofie a devenit un fel de hol in universitate, iar eu un usier, pentru ca lucrez intr-un spatiu de trecere. Mi s-a spus ca au vrut mai multi studenti sa se inscrie la mine la masterat in aceasta toamna si li s-a spus ca nu mai sint locuri, desi aveam locuri.” explica Aurel Codoban, profesor la filosofie, care acum citiva ani a cistigat un proces cu UBB privind dreptul la libera practica.

Rectorul UBB: “Au profitat de munca altora”

Conducerea universitatii a raspuns public acuzelor aduse de grupul „reformistilor” spunind ca „autovictimizarea unor profesori (dind exemplul clar al lui Codoban si Miclea) este o treaba care ii priveste.” Pentru ca, „nicio universitate din lume nu poate accepta impostura, incalcarea legislatiei financiare, mintirea publicului si comercializarea profesiei de universitar….Oameni care nu au construit nimic, dar au profitat de munca altora ar trebui sa vada inainte de toate pe sine” le raspunde intr-un mesaj destinat presei rectorul UBB Nicolae Bocsan.

Pentru a treia oara, Marga

Andrei Marga si-a anuntat sambata, 14 decembrie, candidatura la functia de rector: „Nu am apetitul functiilor (in definitiv, le-am parcurs pe toate: sef de catedra, decan, prorector, rector, ministru, leader de relevanta internationala; pe de alta parte, am demisionat in 1999, din functia de ministru, din ratiuni bugetare, si, in 2001, din cea de lider politic national). Cercetarea, scrierea cartilor sunt, de departe, mai atragatoare pentru mine. Nu am inlocuit cercetarea stiintifica cu consacrarea prin functie sau cu comercializarea profesiei. Nu am cerut vreodata dispensa pentru neimpliniri profesionale. Devenind universitar, am considerat totdeauna ca totul este in raspunderea mea. Am acceptat, asadar, sa particip din nou la competitie, cu sentimentul datoriei – si nimic mai mult”.

S-au visat rectori pe viata

In toamna acestui an, Consiliul National al Rectorilor a facut un proiect de lege pe care l-a inaintat Parlamentului in care cerea ca virsta de pensionare sa nu fie obligatoriu la 65 de ani, dar si peste 70 de ani sa se poata obtine prelungiri. Studentii au protestat vehement, iar deputatii initial convinsi sa accepte proiectul, l-au abandonat.

“Corpul rectorilor a devenit un fel de casta care ia decizii discretionare. in intevalul celor opt ani cit poate sta un rector se osifica niste structuri, niste raporturi de forte care conserva si ajuta sistemul sa se autoreproduca. Acest lucru s-a intimplat cu atit mai mult la Cluj, cu cit Marga conduce practic UBB, din 1992”, considera Dan Ratiu, conferentiar la Filosofie.

In proiectul de Lege a invatamintului pe care MEC l-a facut public luni, 17 decembrie, sistemul de alegere a rectorilor ramine acelasi, adica cel colegial, rectorul fiind ales de Senat, desi a existat un curent de opinie in rindul corpului profesoral de a se trece la sistemul recrutarii rectorilor pe modelul corporatist, asa cum se desemneaza un manager pe baza de selectie a individului si a competentelor sale.

“In acest caz, se deschideau portile universitatilor. Oricine, din universitatea respectiva, din tara sau din strainatate ar fi putut candida. Ceea ce ar fi fost un pericol pentru casta rectorilor care domina sistemul si-si asigura autoperpetuarea” spune Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei.