Astra Zeneca și coagularea: eternul conflict dintre imaginație și calcul

Am făcut prima doză de vaccin Astra Zeneca, deci am un interes personal în controversa tulburărilor de coagulare, dincolo de curiozitatea cetățenească. Citind știrile, nu mă pot abține să nu remarc eterna reîntoarcere a conflictului dintre povestiri și numărări.

Pe banca acuzării stau voci care povestesc despre cazuri de probleme severe de sănătate survenite după vaccinare. Sunt oameni reali, cu nume și poze, care la câteva ore sau zile după vaccin au început să sufere și uneori au murit. Știm puține lucruri despre condiția lor anterioară de sănătate, ca și în viață. Povestirile sunt tragice și cititorul, cu cât e mai atent, cu atât își poate închipui mai în detaliu cum ar putea să i se întâmple același lucru. Dacă le citești, te înfiori, dacă le ignori, pare că fugi de informație. Rostul povestirilor de orice fel este să cultive empatia și imaginația; aceste istorisiri dramatice nu fac excepție.

Pe banca apărării, experții invocă comparații generale – adesea cu numere aproximative sau chiar fără numere, precum și „lipsa de dovezi” cum că vaccinul ar cauza problemele. Dintre miile de cazuri de tromboze venoase profunde ce se petrec într-un an la nivelul unei populații de zeci de milioane, nu s-ar putea găsi niște ilustrații, niște povestiri, fie și anonimizate, care să ne explice cum astfel de tragedii inexplicabile se petrec și în absența vaccinării? Poate ne-ar fi mai ușor să ne imaginăm lipsa de legătură dintre vaccin și aceste probleme dacă am contrasta poveste cu poveste, nu doar poveste cu estimări abstracte.

Știința lucrează cu ipoteza nulă, numită, cu drag, H0. Pornim de la prezumția că două fenomene NU sunt legate, apoi căutăm dovezi că ar fi. Dacă nu găsim, tragem concluzia că H0 rămâne valabilă. Raționamentul în cercetare pornește de la această prezumție de nevinovăție a unei variabile suspecte. Are sens științific, dar nu are sens retoric, mai ales în controverse în care publicul pleacă de la suspiciunea intensă că există o cauzalitate, că există o vinovăție. Experții trag concluzia că „dovezile nu sugerează că vaccinul este cauza” – o formulare care, sincer, deși este corectă, nu sună prea convingător. Le revine jurnaliștilor rolul de a traduce afirmația în ceea ce ne interesează, anume faptul că „vaccinul nu cauzează coagularea sângelui” – vezi de exemplu relatarea Agerpress.

Limbajul științific ancorat în ipoteza nulă poate părea suspect, ezitant în ochii publicului. Lipsa unor cifre precise iar nu ajută. De exemplu, comunicatul EMA – European Medicines Agency din 11 martie ne spune:

„Numărul de evenimente tromboembolice în populația vaccinată nu este mai mare decât numărul observat în populația generală. Până pe 10 martie 2021, 30 de cazuri de evenimente tromboembolice au fost raportate în rândul celor aproape de 5 milioane de persoane vaccinate cu vacinul COVID-19 Astra Zeneca în Aria Economică Europeană”.

Bun, înțeleg că „nu este mai mare” – dar care este numărul observat în populația generală? Rămâne un semn de întrebare. În acest gol de date, diverși experți ne sar în ajutor cu răspunsuri aproximative, încercând să reducă incertitudinea. David Spiegelhalter ne oferă un „calcul rapid pe spatele plicului”, pornind de la un risc al trombozelor venoase profunde de 1 la mie per an, ceea ce ar fi dus la 100 de cazuri săptămânale de astfel de incidente în rândul persoanelor vaccinate. Este un reper util, dar incert, cum spune și autorul. Cât de mult pot să mă încred în astfel de estimări? De ce nu apar 100 de cazuri săptămânale? Sau apar? – caz în care, de ce nu aflăm de ele? Recunosc că nu mi-e clar.

Alexandru Toma Pătrașcu ne oferă o altă aproximație: „Hai să facem un scurt calcul (Atenție! Este doar un calcul orientativ!). Probabil că au fost vaccinați cu AstraZeneca vreo 15 milioane de oameni pînă acum în Europa și Marea Britanie. Cînd ai un număr atît de mare, vei găsi printre ei tot soiul de situații particulare. Dacă ai un risc individual de deces de aproximativ 1% pe an și dacă aplici acest procent la cele 15 milioane, vei avea peste 400 de oameni care vor muri în fiecare 24 de ore, indiferent că sînt vaccinați sau nu!”

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Astra Zeneca și coagularea: eternul conflict dintre imaginație și calcul

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”