„Atac” la suveranitatea Uniunii Europene, denunță un membru CNA după raportul din Congresul SUA despre „cenzura” din UE
Raportul preliminar al Comisiei juridice din cadrul Congresului SUA, conform căruia Comisia Europeană interferează în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale UE și exercită presiuni asupra platformelor de socializare pentru a cenzura conținutul online, este un „atac la suveranitatea Uniunii Europene” și reprezintă „viziunea ultraconservatoare americană” asupra democrației europene, afirmă Mircea Toma, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) și fost președinte al organizației ActiveWatch, într-o reacție remisă HotNews după publicarea documentului Comisiei.
De la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024, spune acest raport al Comisiei Juridice, care este dominată de republicanii președintelui Donald Trump.
Documente care nu sunt publice, dar care au fost prezentate Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților, demonstrează că aceste presiuni au fost exercitate în mod regulat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale UE, a adăugat documentul publicat pe site-ul instituției din Congresul SUA.
Acuzațiile generale la adresa „cenzurii” instituite de UE au stârnit o reacție vehementă din partea Comisiei Europene. „Sunt niște absurdități. Complet nefondate”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale al Executivului comunitar, citat de AFP.
Mircea Toma remarcă această reacție a Uniunii Europene, pe care o cataloghează drept „promptă și concisă”, și notează că primele paragrafe conțin „indicii suficiente pentru a califica tendențiozitatea flagrantă a documentului anunțată încă din prima propoziție: «Comisia Juridică investighează cum și în ce măsură legile, reglementările și ordinele judiciare străine obligă, constrâng sau influențează companiile să cenzureze discursul în Statele Unite»”.
„Raportul își propune, așadar, de la bun început, să demonstreze «cum» cenzurează Europa Statele Unite, și nu «dacă» există cenzură transatlantică. Pentru început, am constatat că metodologia a constat în «citarea» a 9 reprezentanți ai unor giganți tehnologici (Apple, Amazon, Microsoft, Rumble, Alphabet, TikTok, X, Meta, Reddit) cărora li s-a solicitat să-și formuleze punctele de vedere. Atât. Uniunea Europeană este doar la primire”, a mai remarcat Mircea Toma.
Argumentul Breton contra Musk, adus în discuție
Raportul Comisiei din Camera Reprezentanților precizează că instituția „a investigat modul în care (prin) Digital Services Act (DSA – actul normativ care reglementează activitatea marilor platforme în țările membre ale UE, n.r.) Uniunea impune cerințe de cenzură globală și înfrânge libertatea de exprimare americană. Această anchetă a început în august 2024, când pe atunci comisarul UE pentru piața internă, Thierry Breton, a amenințat că va transforma DSA într-o armă și că va viza (platforma) X cu represalii de reglementare pentru difuzarea unui interviu în direct cu președintele Trump în Statele Unite”.
Conform reprezentantului CNA, acest argument este clădit „pe câteva neadevăruri”.
Ce afirmă Mircea Toma:
- „Textul are ambiția să valideze afirmația că legea europeană – DSA – s-ar aplica și dincolo de granițele UE, respectiv, că legea din continentul nostru ar fi aplicată abuziv, și peste ocean. Domnul Thierry Breton, la data la care se referă Raportul american, era comisar european. În vara anului 2024, acesta a aflat despre iminenta difuzare în regim de live a unui interviu pe care Elon Musk urma să-l realizeze cu candidatul la președinția Statelor Unite, Donald Trump. Breton i-a expediat, atunci, lui Musk, o scrisoare care conținea avertismente privind presupuse riscuri pe care difuzarea respectivului interviu le-ar putea crea pentru publicul din UE. Dl. Breton comitea, în acea scrisoare, o eroare de interpretare a DSA, afirmând că interviul – care se peterecea pe teren american – ar putea să genereze comportamente online care ar încălca legea în Europa.
- Comisia Europeană a sancționat cu promptitudine eroarea și a adăugat că dl. Breton a transmis mesajul său fără să se fi consultat cu membrii Colegiului Comisarilor europeni; mai mult, doamna Ursula von der Leyen a declarat, într-un interviu pentru Euractiv, că «n-a fost niciodată atât de furioasă că un membru al Comisiei a discreditat aplicarea DSA».
- Cu alte cuvinte, invocarea scrisorii dlui Breton ca argument al ideii că DSA s-ar aplica și dincolo de granițele UE este o minciună prost aleasă pentru că reacția Uniunii Europene la gugumănia lui Breton demonstrează fix contrariul – că DSA nu are aplicabilitate decât în Uniunea Europeană.”
Astfel, Mircea Toma arată că „minciuna că DSA s-ar aplica global se bazează pe două falsuri: că scrisoarea lui Breton ar fi declanșat investigarea X și că poziția lui Breton ar fi fost reprezentativă pentru Uniunea Europeană”.
Ulterior, Thierry Breton și-a pierdut poziția de comisar european, iar în decembrie anul trecut administrația de la Washington a anunțat că fostul demnitar are interdicție de intrare în SUA.
„Din punctul meu de vedere, această decizie încearcă intimidarea autorităților europene care ar îndrăzni să deranjeze proprietarii uriașelor platforme digitale”, spune Mircea Toma, potrivit căruia „vorbim despre o încălcare a unui drept fundamental (dreptul la liberă circulație) folosită ca instrument de șantaj de un stat care pretinde că apără libertățile democratice”.
De ce raportul „atacă granițele democrației europene”
Mircea Toma mai consideră că raportul se ambiționează să demonstreze „nu doar faptul că legea europeană este folosită dincolo de jurisdicția ei, ci și că această lege – DSA – impune cenzura”.
Citită cu atenția, spune membrul CNA, legislația europeană invocată afirmă că nu Uniunea Europeană trebuie să identifice comunicările care pot genera un risc sistemic, ci platformele însele trebui să facă în așa fel încât să nu permită unor agenți de influență, actori politici etc. să profite de mecanismele platformei pentru a distorsiona, de exemplu, un proces electoral.
„Iar în acest efort, preambulul legii recomandă platformelor să fie atente la mesaje care, considerate individual, nu sunt ilegale, dar care devin ilegale prin efectul de asociere cu un volum uriaș de mesaje distribuite printr-un mecanism de coordonare”, arată fostul președinte al organizației ActiveWatch.
Exemplu invocat, care circulă în aceste zile în mediul online:
- „Un video cu un grup mare de evrei ortodocși care ies dintr-un aeroport. Acest mesaj nu are nimic ilegal, luat de sine stătător. Dar dacă el apare într-o succesiune de alte câteva zeci de mesaje cu imagini similare, între care unele sunt însoțite de o voce cavernoasă care te avertizează că din Israel vin peste 100.000 de evrei care ne vor lua, nouă, românilor, casele. O asemenea cohortă de mesaje trebuie să fie identificată ca fiind un singur produs de comunicare, un produs care este ilegal pentru că instigă la sentimente de teamă și ură față de «venetici» și pentru că este antisemit – «veneticii» fiind evrei. Or, Raportul american ignoră cu totul contextul în care este folosită expresia «informații care nu sunt ilegale», făcând dintr-o situație specială, o regulă”.
Explicație propusă: Raportul reflectă viziunea ultraconservatoare americană
Această interpretare a legii DSA, „făcută cu evidentă reacredință”, are cel puțin o explicație, în opinia lui Mircea Toma: unul dintre giganții din domeniul tehnologiei care au fost consulați pentru raportul publicat de Comisia Juridică este platforma Rumble, care momentan nu se califică în categoria celor pentru care s-ar aplica DSA, pentru că în Europa nu atinge pragul de 45 milioane de utilizatori.
Însă platforma este populară în SUA și găzduiește, potrivit fostului președinte ActiveWatch, „celebri promotori ai teoriilor conspiraționiste, ultraconservatori, promotori ai dreptului de port-armă, antiavort, conspiraționiști antivaccin etc”.
De asemenea, spune Mircea Toma, ea găzduiște și alte nume cunoscute, cum ar fi Peter Thiel, JD Vance și Andrew Tate.
„Ei bine, alături de aceste celebrități, apare și un influencer și parlamentar republican, domnul Jim Jordan, autorul Raportului discutat aici”, punctează, în finalul textului său, Mircea Toma.
Un document provizoriu, care nu a fost adoptat de Congres
Intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania de decenii a Europei de cenzurare a internetului global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare în SUA”, raportul preliminar al personalului Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Statele Unite este un document provizoriu de anchetă redactat de personalul comisiei, și nu o concluzie finală, adoptată în mod oficial de Congres.
Comisia juridică a Camerei Reprezentanților este prezidată chiar de republicanul Jim Jordan, din Ohio, care investighează reglementările europene în domeniul tehnologiei de la începutul anului 2025.
Miliardarul Elon Musk, un aliat al lui Trump, a salutat publicarea raportului, într-o postare pe X cu mesajul „Tiranii adoră cenzura”.
Teza cenzurii impuse în UE a fost de altfel folosită frecvent de administrația lui Donald Trump, în atacurile sale repetate la adresa Europei, pe tema legilor care reglementează activitatea giganților americani din domeniul tehnologiei.
Acuzații de cenzură
Raportul SUA mai susține că înaintea alegerilor din 2024, autoritățile române au făcut în repetate rânduri solicitări de eliminare a conținutului, în afara procesului oficial DSA, folosind interpretări extinse ale propriilor competențe pentru a impune eliminarea conținutului politic.
După cum a declarat ulterior TikTok Comisiei Europene, platforma era „reticentă față de abordarea foarte informală” a solicitărilor de eliminare „adoptată de Autoritatea Electorală Populară în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursurile politice)”.
TikTok a remarcat că argumentele juridice care însoțeau aceste solicitări de eliminare – atunci când existau – „urmăreau să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale.
De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să elimine conținutul pe motiv că era „lipsit de respect și insulta partidul PSD”, spune raportul.
Între primul tur al alegerilor și anularea acestuia, ordinele autorităților române au fost și mai agresive, susține raportul: autoritățile de reglementare au comunicat TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”.
Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt „profund antidemocratice”, conform autorilor documentului. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările private ale cetățenilor în favoarea lui Georgescu pe motivul libertății de exprimare, mai spune raportul Congresului SUA.
Pe măsură ce acuzațiile de interferență rusă s-au intensificat, Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, informații despre practicile TikTok în materie de moderare a conținutului politic, întrebând despre „modificările” aduse „proceselor, controalelor și sistemelor TikTok pentru monitorizarea și detectarea oricăror riscuri sistemice”, mai spune raportul.
Comisia Europeană a folosit această narațiune încă nedovedită pentru a presa TikTok să se angajeze într-o cenzură politică mai agresivă, susține raportul.
Drept răspuns, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținutul care conține termenii „lovitură de stat” și „război” – discursuri politice clare legate de percepția privind denaturarea procesului democratic din România – „în următoarele 60 de zile, pentru a atenua riscul de narațiuni dăunătoare”, mai spune documentul redactat de Comisia juridică a Congresului SUA.
Raportul, supranumit „dosarele europene ale cenzurii”, Comisia Juridică acuză Uniunea Europeană și că a exercitat presiuni asupra platformelor online pentru a suprima publicațiile ce critică vaccinurile contra COVID-19.
Documentul afirmă, de asemenea, că Bruxellesul a comis „ingerințe electorale” repetate în scrutinurile europene.
Aplicații pe telefonul mobil pentru diverse rețele de socializare. Imagine ilustrativă. FOTO: Wachiwit | Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro