Atacurile cu drone aduc războiul la țărmurile NATO: Marea Neagră riscă să devină o „zonă moartă” după șase lovituri în 10 zile, cu mai multe victime decât a avut SUA în conflictul cu Iranul

Atacurile recente cu drone în apele României și Bulgariei deschid, potrivit discuțiilor diplomatice, posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul NATO și aduc, spun analiștii, riscuri majore pentru transporturile comerciale.

Șase nave comerciale au fost atacate în decurs de doar 10 zile în Marea Neagră, în apele teritoriale și spațiul aerian al României și Bulgariei. Atacurile, despre care analiștii de risc și oficialii afirmă că sunt comise cu drone rusești, marchează o escaladare a conflictului maritim care se apropie de granițele NATO, potrivit unei analize The Guardian.

Bilanțul marinarilor civili pierduți în urma acestui val de atacuri depășește numărul total al militarilor americani uciși pe parcursul întregului conflict cu Iranul, subliniază sursa citată.

Loviturile au vizat direct exporturile esențiale, inclusiv transporturile comerciale de cereale și petrol și au determinat asigurătorii maritimi să extindă zonele de pericol ridicat la întregul bazin al Mării Negre.

Cronologia atacurilor

Prima lovitură a fost înregistrată în zorii zilei de 6 octombrie, când nava turcească „Alfa Watan”, care naviga spre portul românesc Sulina, a fost atacată în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Echipajul feribotului bulgar „Dioscuria” a detectat o explozie la 70 de mile de orașul Byala, însă la fața locului a descoperit doar o barcă de salvare răsturnată, cei 10 membri ai echipajului fiind raportați dispăruți.

Șase zile mai târziu, o altă navă, „HS Dignity”, a fost lovită de drone în largul coastelor Bulgariei, atac în care unsprezece membri ai echipajului și-au pierdut viața.

Până joi, atacurile au afectat și spațiul aerian, dar și apele teritoriale ale României. Două nave-cisternă pentru produse chimice, Wine Trader și Yara J, au fost atacate și au rămas în flăcări. Alți șapte marinari au fost dați dispăruți.

Seria de lovituri a inclus și ambarcațiunile „Able”, un cargou sub pavilion Palau care transporta grâne, și „Chelsea-3”, o navă de mărfuri generale aflată sub pavilion maltez, ambele fiind atacate în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Tactica „double tap” și blocajul economic

În timp ce atenția mondială s-a concentrat asupra riscurilor cu care se confruntă marinarii care traversează strâmtoarea Ormuz, în ultimele luni Marea Neagră s-a dovedit a fi o rută mai periculoasă, mai scrie The Guardian în analiza sa.

Tomas Alexa, analist senior la compania Ambrey, a avertizat pentru sursa citată că amenințările asupra transportului maritim de mărfuri nu se vor opri. El a indicat o creștere bruscă a ritmului atacurilor începând din luna iulie, forțele ruse fiind considerate responsabile pentru 80% dintre acestea.

Pierderile recente de vieți omenești au fost agravate de utilizarea atacurilor de tip „double tap”, a sugerat analistului. Această tactică implică drone aeriene și de suprafață, cele din urmă transportând adesea până la o jumătate de tonă de încărcături explozive.

„Deși atacurile împotriva navelor comerciale din Marea Neagră nu sunt o noutate, asistăm la o escaladare atât în ceea ce privește numărul atacurilor, cât și aria de acoperire geografică”, a declarat Alexa.

Evoluția a generat o scădere bruscă a numărului de nave care fac escală în Ucraina. Tarifele de asigurare au crescut, iar marinarii și operatorii sunt reticenți să își mai desfășoare activitatea în bazinul Mării Negre.

Schimbarea armelor și avertismentele internaționale

Experții afirmă că extinderea conflictului către coastele NATO este determinată de răspunsul Rusiei la atacurile ucrainene asupra flotei sale de petroliere. Pe măsură ce navele au căutat rute mai îndepărtate de țărm, amenințarea s-a schimbat de la mine navale la drone cu raze de acțiune tot mai mari.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că navele comerciale și echipajele nevinovate sunt ținta atacurilor.

Într-o declarație susținută la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, colonelul Joby Rimmer, consilier militar britanic de rang înalt, a afirmat: „Atacurile care nu fac distincție între obiectivele militare și navele civile sau care se preconizează că vor provoca daune colaterale excesive civililor și navelor civile în raport cu avantajul militar anticipat pot încălca dreptul internațional umanitar și Convenția ONU privind dreptul mării.”

„Fiecare atac sporește riscul la care sunt expuse echipajele de orice naționalitate, determină creșterea costurilor de asigurare și restricționează fluxul de alimente către cei care depind de acestea. Regatul Unit este profund îngrijorat de consecințele de anvergură ale crizelor succesive din domeniul maritim global. Rutele maritime stabile și sigure reprezintă un bun comun global de care beneficiem cu toții”, a adăugat el.

În paralel, operatorii avertizează asupra impactului asupra comerțului general din Marea Neagră. Proprietarul unei agenții de transport maritim, Todor Georgiev, avertizează că Marea Neagră riscă să devină o „zonă moartă”.

Într-un interviu recent acordat televiziunii bulgare, Georgiev a spus că „de fiecare dată când rușii sunt prinși că au lovit o navă cu una dintre dronele lor, susțin că nava transporta arme”. „Nu se transportă arme către Ucraina prin Marea Neagră”, a adăugat el.

Prim-ministrul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat atacurile din vecinătatea apelor sale teritoriale drept „absolut inacceptabile”.

Radev a mai spus că, deși nu există dovezi clare pentru atribuirea directă a responsabilității, logica sugerează că rezultatul este în favoarea Federației Ruse, neexistând nicio logică pentru ca Ucraina să-și atace propriile transporturi.

Oficialii bulgari au solicitat sprijinul UE și NATO pentru consolidarea securității, colaborând cu Turcia și România.

Și Damien Chevallier, director în cadrul Organizației Maritime Internaționale a ONU, a avertizat că transportul maritim a devenit un instrument deliberat de influență geopolitică. el a afirmat că transformă meseria de marinar într-una periculoasă din cauza crizelor din Marea Neagră, Marea Roșie și strâmtoarea Ormuz.

Scenariul Articolului 4

Apropierea atacurilor de granițele statelor membre NATO reprezintă provocări de securitate tot mai mari. Situația generează discuții privind posibilitatea ca țările afectate să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO pentru organizarea unor consultări oficiale de criză, scrie publicația britanică.

Măsura a mai fost declanșată de două ori în acest conflict: imediat după invazia din 2022 și de către Polonia în 2025, după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Varșoviei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a întâlnit recent cu Radev și cu președintele României pentru a discuta securitatea regională, afirmând că Alianța își va adapta poziția de descurajare și apărare.

Avertismentul unei crize alimentare

În cadrul unei conferințe pe tema securității, desfășurată la Varșovia săptămâna trecută, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a vorbit despre efectele loviturilor recente. „Privim Marea Neagră ca pe o arteră alimentară globală” a spus ea.

„În prezent, din păcate, este cea mai mortală mare din punctul de vedere al numărului de victime în rândul marinarilor din ultimele luni. Asta înseamnă că trebuie să ne sporim investițiile în măsuri de descurajare și apărare”, a adăugat Țoiu.

Ce a spus Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri seară, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, că Franța s-a oferit să ajute România cu echipamente necesare pentru consolidarea securității la Marea Neagră.

„A existat o discuție despre evenimentele recente de la Marea Neagră. Cum am făcut în urmă cu aproape un an am solicitat ajutor până când echipamentele pe care noi le-am comandat pe SAFE vor veni. Colegii au avut discuții cu echipa tehnică a Franței care s-a oferit să ne ajute cu echipamentele necesare și să înțeleagă mai bine nevoile”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a mai spus că a discutat cu mai mulți lideri aliați despre securitatea regională, inclusiv cu președintele bulgar, cu secretarul general al NATO, cu președintele Franței și cu premierul Greciei.

El a mai a precizat că Franța a răspuns solicitării României în decurs de 24 de ore și s-a declarat convins că și alți aliați vor răspunde solicitării.

„Trebuie să facem paralela cu ce a fost acum câteva luni pe Dunăre și acum la Marea Neagră. Atunci am mers către partenerii noștri. Suntem în aceeași situație. O amenințare care nu exista anul trecut. Aceeași solicitare la care iată în 24 de ore deja Franța a răspuns. Sunt convins că alți aliați vor răspunde. Tot timpul sunt provocări noi. Din fericire, România are aliați. O relație bună, corectă cu aliații. Și bineînțeles programul SAFE”, a afirmat șeful statului.