Sari direct la conținut

Atentatele de la Bruxelles. Posibile efecte asupra Romaniei

HotNews.ro
Dan Tapalaga, Foto: Hotnews
Dan Tapalaga, Foto: Hotnews

Atentatele de la Bruxelles comise in inima Europei, la nici jumatate de an dupa cele de la Paris, vor avea inevitabile consecine in plan intern. Printre profitori, serviciile de informatii. Au din nou prilejul sa traga putin spuza pe turta lor. Directorul SRI, Eduard Helvig, n-a ratat momentul sa aminteasca publicului ca serviciul actioneaza cu fermitate, drept urmare nu vede exagerate „anumite masuri de prevenire ale oricaror actiuni pe profil antiterorist”. Ce a vrut sa zica dl. Helvig ne-a tradus putin Georgian Pop, de la comsia de control SRI. Pop a tipat la Parlament ca, daca pica ordonanta Guvernului prin care SRI a devenit organ de cercetare penala inclusiv pe infractiuni de terorism, e de rau.

In fine, seful comisiei care ar trebui sa controleze SRI ajunge in situatia putin ridicola de a invita Serviciul sa spuna de ce legi mai are nevoie pentru „treaba de preventie” antiterorista.

In astfel de situatii, cand mesajul explicit al serviciilor este „daca nu ne dati instrumente suplimentare nu va putem apara”, adevarul este ca nu prea ai ce sa le raspunzi rational. Nimeni nu are chef sa fie scos raspunzator in cazul unui eventual atentat pe teritoriul Romaniei, cu atat mai putin politicienii. Prin urmare, ordonanta pare sa aiba acum mai multe sanse sa treaca desi existau temeri ca va pica.

Pe de alta parte, si noi, cei care dam dovada uneori de bigotism aparand drepturile civile ne comportam usor ipocrit. Azi, publicul acuza pe buna dreptate serviciile de securitate belgiene ca au marcat inca un esec rasunator in prevenirea atentatelor de la Bruxelles. Lumea se indigneaza si reclama schimbari rapide de legislatie, care nu permite, de pilda, percheziile in timpul noptii. Dar, ma intreb cum reactiona acelasi public inainte de atentate daca cereau servicile asa ceva…

Trebuie gasit un just echilibru. Serviciile vor cauta sa obtina cat mai multa putere, simtind in astfel de momente ca pot forta nota. Politicienii, presa onesta si alte institutii care asigura echilibrul democratic (Curtea Constitutionala) vor deveni tot mai circumspecte, din teama legitima ca serviciile ar putea abuza de puterea lor crescanda. Excesele de ambele parti nu ajuta pe nimeni. Nici a plusa la nesfarsit dupa fiecare atentat, nici a refuza cu incapatanare totul ignorand realitatea nu genereaza incredere.

Or, este vital ca discutia despre securitate vs drepturi si liberati sa se aseze in termeni rationali, sa lasam putin isteriile si exagerarile inutile deoparte, deoarece cu asta ne vom bate capul ani multi de aici incolo. Nu putem avansa fara incredere reciproca si fara buna credinta. Nu am nici o indoiala ca paradigma se va schimba la nivel european, nu doar in Romania, si ca vom asista la schimbari legislative profunde. Drepturile civile, asa cum le stima cum, vor fi redefinite.

Acestea ar fi efecte imediate, palpabile. Dar mai exista un set de efecte in plan simbolic.

Profesorul Valentin Naumescu remarca, intr-un remarcabil text despre „Razboiul generatiei noastre”, ca in Europa castiga teren mentalitatea „cetatii asediate”, statele occidentale fiind tentate sa inchida portile.

Romania se inchide si ea, dar altfel, nu neaparat cu granite si garduri. La noi se dezvolta un curent subversiv de demonizare a valorilor occidentale in paralel cu sublimarea romanismului ortodoxist, chiar daca televiziunile si politicienii care promoveaza acest tip de mesaje pretind ca trag spre Vest.

Marele risc este ca fiecare nou atentat sa intareasca in randul cetatenilor obisnuiti convingerea ca este ceva putred in modul de a fi occidental, unde nimeni nu mai poate pretinde ca traieste in siguranta. Cu toata saracia si coruptia noastra, cel putin n-a sarit nimeni in aer pe aici. Tot mai sanatos e sa stai acasa cu ai tai. De aici pana la incurajarea unor politici autarhice nu mai este decat un pas.

Daca mai punem la socoteala ca serviciile germane au avertizat de curand ca Rusia va utiliza migratia pentru a incerca destabilizarea tarii din interior, ne putem intreba de ce n-ar exploata la nivel propagandistic Moscova toate fricile, temerile si angoasele generate de terorism in statele occidentale? De ce n-ar incuraja actiuni teroriste inclusiv pe teritoriul unor state ca Romania tocmai pentru a pune la incercare institutii si pentru a dizloca increderea publicului in valorile occidentale?

Perspectiva alunecarii intr-un euroscepticism generat de spaime legitime sau irationale pare cel mai negru scenariu in plan simbolic, dar foarte posibil. Intr-o Europa dominata de teroare si nesiguranta, a exalta sentimentele nationaliste si teoriile izolationiste devine floare la ureche.

In fine, implicatiile acordului UE-Turcia nu pot fi inca prevazute in detaliu. De pilda, pentru a reprimi imigrantii pe teritoriul sau, Turcia a ridica cateva conditii. Intre altele, a cerut accelerarea procedurilor de liberalizare a vizelor in zona Schengen dar si reluarea negocierilor privind aderarea la UE. Or, o parte din populatia Turciei simpatizeaza cu Statul Islamic.

S-ar putea sa ajungem curand in situatia ca Turcia sa retina o parte din islamistii radicali pe teritoriul sau, asa cum ii cere UE sa procedeze cu refugiatii sirieni sau proveniti din zonele controlate de Statul Islamic, dar tot din Turcia sa plece in curand spre Europa Occidentala cu pasaport in regula alte hoarde, in buna intelegere cu UE.

Cu un stat slab, macinat de coruptie, cu politicieni de proasta calitate si o populatie manipulata, Romania risca in orice moment sa devina placa turnanta, tara de tranzit, de pragatire sau sursa de finantare pentru activitati teroriste. Pentru a nu ajunge aici, singura sansa este continuarea curateniei si eliminarea surselor de propaganda anti-occidentala in masa.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro