Batjocura votului din strainatate
Inca o data, imaginea Romaniei in strainatate are de suferit. Nu din cauza cersetorilor, nu din cauza hotilor si clonatorilor de carduri sau a „turistilor sociali”. Ci din cauza unei dezorganizari vizibile in ziua cea mare a votului unor cetateni cinstiti si constienti politic, pentru Presedintele Romaniei.
La unele centre de votare din capitale si orase ale tarilor europene a fost nevoie de interventia politiei locale, nu fiindca ar fi fost evenimente violente de semnalat, ci fiindca romanii voiau sa voteze, dar nu mai era timp si loc, ca sa-i cuprinda pe toti. Institutiile statului roman dau vina una pe alta pentru haosul din 2 noiembrie, ca și cand dezorganizarea si incetineala birocratica n-ar fi constante ale activitatii institutiilor romanesti, cu care cetatenii resemnati au renunțat de a se mai razboi.
Pentru batjocura fata de votantii din 2 noiembrie probabil ca, in ciuda tuturor uzantelor politice intr-o situatie de criza gestionata defectuos, nu va cadea capul nimanui.
Ce inseamna cozile de la centrele de votare din strainatate? Ca numarul de votanti a depasit fizic, in anumite centre de votare din localitatile care concentreaza un numar important de romani, numarul estimat de autoritati.
E vorba de lipsa de informare si de predictie a unei situatii cu care autoritatile romane ar fi trebuit sa fie familiarizate, caci alegeri prezidentiale, in diaspora, au mai avut loc. Insa nici BEC, nici MAE, nici consulatele, nici alti organizatori sau supervizori de proces electoral par sa nu se simta vinovati de statul in frig si ploaie, asezonat cu neputinta si nervi, a romanilor din strainatate care au vrut sa voteze duminica, insa doar unii dintre ei au putut.
E vorba de trenarea procesului de vot prin completarea declaratiei pe proprie raspundere, ca un cetatean n-a mai votat in alt loc. Premierul Ponta se refera la aceasta ca si cand ar fi fost gaselnita acestor alegeri, insa n-a fost asa. In strainatate s-au completat astfel de declaratii si la alegeri anterioare. De fapt, completarea acestor declaratii si trecerea lor intr-un tabel n-ar fi trebuit sa ridice nici un fel de probleme:
– DACA în centrele de votare era un xerox care sa multiplice formularul tipizat, dupa nevoi. In modul cel mai de neconceput, la Ambasada de la Paris, conform inregistrarilor video trimise de un participant la vot, la ora 13.00 formularele s-au terminat si s-a asteptat timp de cateva ore, pentru primirea unora noi.
– DACA tabelele de inscriere a datelor personale de pe declaratiile pe proprie raspundere n-ar fi completate incetisor si buchisit de mana, ci intr-un format Excel pe PC, de persoane ceva mai rapide si mai versate in inscrierea de date si cifre pe calculator. Problema cu completatul de mana in secolul XXI, in institutiile cu personal romanesc, din tara dar se pare ca si de peste hotare e o tara, o obisnuinta de care se pare ca nu se poate scapa usor. Unii zic ca scrisul de mana e o garantie a autenticitatii datelor completate, un lucru aberant. Pe un tabel ajunge data si semnatura emitentului, eventual stampila, caci la stampile romanii sunt campioni.
– DACA formularele declaratiilor pe proprie raspundere s-ar fi distribuit celor aflati in „cozi” – pentru ca lumea a avut destul timp, in orele state la rand, pentru a le completa.
– DACA groaza de frauda sau mimata groaza de frauda electorala n-ar intuneca si paraliza in parte actiunea comisiilor de vot coordonate de BEC, impunand completarea si listarea acribica a acestor declaratii. Daca este sa citam o vorba romaneasca, „hotul striga hotii”, iar pentru statistici și practici de vot dubioase nici tabelele, nici stampilele si nici maxima vigilenta declarata de comisii si de guvernanti nu sunt leac.
-DACA s-ar dori realmente un vot larg al diasporei, care in urma traiului „occidental” are alte vederi politice, in general contra filonului rosu din politica romaneasca a ultimilor 25 de ani.
Sunt doar cateva aspecte organizatorice si o prezumtie de strategie politica aplicata la votul de duminica, pe care le avansez aici. In lipsa unor explicații pertinente si mai putin arogante din partea premierului Romaniei, Victor Ponta, care a pus haosul si cozile de la unele centre de vot din strainatate pe seama unei super-corectitudini electorale, in opinia sa nepracticate in trecut, ramanem cu un gust amar. Cu gustul amar al camuflarii unei incompetente. Cu gustul amar al unei noi minciuni.