Bernard-Henri Levy și cele zece măsuri prin care poate fi descurajată dictatura din Rusia

„Destinul lumii se joacă la Kiev” este titlul manifestului pe care Bernard-Henri Levy[1] l-a dat publicității în prima decadă a lunii martie ac., care a fost susținut prin semnăturile scriitorului Salman Rushdie, ale muzicianului Gordon Sumner – „Sting” și ale regizorului și actorului Shean Penn[2].

Nu este nimic surprinzător că un gânditor și totodată activist de talia lui Bernard-Henri Levy a decis să se pronunțe împotriva agresiunii dictată de Vladimir Putin în Ucraina, pentru că nu am nicio îndoială că în calitatea sa de critic convins al totalitarismului a sesizat de mult timp că Rusia de astăzi este mai mult decât un autoritarism cinic, este o dictatură în devenire.

La fel cum nu este nimic senzațional în faptul că demersului i s-au raliat un critic acerb al autoritarismului cu mască religioasă, prigonit prin „fatwa”[3], sau artiști cunoscuți pentru activismul lor social – ei sunt vocea convingătoare a conștiinței occidentale în fața barbariei unui imperiu care se află în căutarea războiului cu orice preț.

Prin manifest cei patru nu se limitează să denunțe barbaria războiului declanșat de Kremlin și obiectivele injuste, nelegale și implicit criminale ale conflictului pe care l-a pornit, ci solicită comunității internaționale, Occidentului în principal, să inițieze și să pună în aplicare „zece măsuri” care să îl oblige pe Vladimir Putin să oprească războiul.

Pentru cei care nu au venit încă în contact cu textul manifestului, am să rezum în cele ce urmează măsurile de îngrădire ale pulsiunilor de violență plănuite de Kremlin pe care le-a gândit Bernard-Henri Levy[4]:

(i) Curtea (penală, n.m.) internațională trebuie să analizeze toate procedurile care fac posibilă inculparea pentru crime de război a lui Vladimir Putin și ai lui;

(ii) Țările care oferă ajutor militar Ucrainei trebuie să se asigure că livrările lor corespund cu nevoile de luptă ale ucrainenilor, în special armament tactic ușor de manevrat și nu echipament greu, care să fie distrus înainte de a fi folosit;

(iii) Informațiile din băncile de date publice sau ale serviciilor secrete occidentale care se referă la adevărata față a oligarhilor ruși, să fie rapid și masiv diseminate către opinia publică din Rusia;

(iv) Pe lângă sancțiunile impuse liniilor aeriene, și transporturile navale ruse trebuie să fie sancționate, iar accesul lor să fie interzis în porturile americane și europene;

(v) Companiile americane și europene trebuie să își înghețe, indiferent de costuri, afacerile din Rusia și cele pe care le fac cu Rusia;

(vi) Marile rețele sociale trebuie să blocheze și să interzică toate conturile care permit guvernului rus, instituțiilor afiliate, proxiurilor și lobiștilor lor să își difuzeze propaganda;

(vii) Microsoft trebuie să blocheze accesul la sistemele și serviciile sale din Rusia, companiile din vest care oferă servicii de cloud să blocheze accesul Rusiei la acestea;

(viii) Sancționarea de persoane individuale nu trebuie să se limiteze la politicieni și oligarhi, ci trebuie extinse la comandanții militari și responsabilii administrativi, care sunt de asemenea complici la devastările și carnagiul din Ucraina;

(ix) Toate conturile străine, indiferent de valută, ale oficialilor ruși trebuie înghețate de urgență;

(x) Importurile de petrol rusesc în Europa trebuie stopate imediat, iar europenii să își dezvoltă fără întârziere soluții alternative de aprovizionare cu gaze naturale.

În plus, solicită semnatarii: donați orice sumă aveți la dispoziție voluntarilor ucraineni; sprijiniți prin orice mijloc posibil societatea civilă din Rusia și cetățenii ruși să protesteze împotriva războiului.

„Războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei libere nu se limitează doar la componenta lui militară. Este un conflict între două concepte privind societatea, între două viziuni asupra a ceea ce înseamnă o viață bună sau rea, în esență un conflict între două forme de civilizație. Viitorul nostru este în cumpănă, la fel și soarta tuturor celor din lumea aceasta care cred în democrație și încă mai cred în libertate și doresc pacea”, îți încheie Bernard-Henri Levy pledoaria.

Desigur, se poate spune că deja Occidentul a făcut și face ceea ce Levy, Rushdie, Penn sau Sumner cer în cele zece puncte ale manifestului lor. Zilnic statele occidentale instituie sancțiuni noi, tot mai diversificate și mai punctuale și fac presiuni și asupra altor țări care încă cooperează cu Rusia să și-o limiteze.

Liderul majorității democrate din Senatul Statelor Unite, Chuck Schumer, a menționat după votul acordat bugetului propus de Casa Albă, că poporul ucrainean luptă pentru viața sa și pentru supraviețuirea tinerei sale democrații, iar Congresul are obligația morală să sprijine această luptă.

Astfel, s-a votat pentru acordarea unui ajutor de 13,6 miliarde de dolari Ucrainei, pentru sprijin economic, de apărare și umanitar. Pachetul de ajutor prevede inclusiv 4 miliarde de dolari pentru ajutorul refugiaților sau strămutaților ucraineni și lărgește autoritatea prezidențială în privința transferului de echipamente militare pentru apărarea Ucrainei și partenerilor NATO din regiune.[5]

În „Declarația de la Versailles”, remisă publicității după Consiliul European informal din 10 – 11 martie 2022, și europenii au dat asigurări că își vor spori ajutorul acordat Ucrainei atât în perioada de conflict cât și post-conflict[6]:

„… salutăm decizia procurorului Curții Penale Internaționale de a deschide o investigație. (…) Cerem Rusiei să înceteze acțiunea sa militară și să retragă toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei imediat și necondiționat și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. (…)

UE și statele sale membre vor continua să ofere sprijin politic, financiar, material și umanitar coordonat. Ne angajăm să oferim sprijin pentru reconstrucția unei Ucraine democratice după încetarea agresiunii ruse. Suntem hotărâți să ne intensificăm și mai mult presiunea asupra Rusiei și Belarusului. (…)

Oferim protecție temporară tuturor refugiaților de război din Ucraina. (…) UE și statele sale membre vor continua să își manifeste solidaritatea și să ofere sprijin umanitar, medical și financiar tuturor refugiaților și țărilor care îi găzduiesc. (…)

La 28 februarie 2022, exercitând dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin, președintele Ucrainei a transmis cererea Ucrainei de a deveni membră a Uniunii Europene. Consiliul a acționat rapid și a invitat Comisia să-și prezinte avizul cu privire la această cerere în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate. În așteptarea acestui aviz și fără întârziere, vom continua să ne consolidăm legăturile și să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina să își urmeze calea europeană. „

Conform Camerei Preliminare a II-a a Curții Internaționale Penale, se confirmă că, la plângerea a 41 de state, la data de 2 martie ac. a deschis o acțiune de cercetare privind crime comise de partea rusă în conflictul din Ucraina, vizând o perioadă care începe cu data de 21 noiembrie 2013.[7]

Avocatul francez Patrick Baudouin, președinte de onoare al Federației internaționale a drepturilor omului, într-o declarație acordată cotidianului „Le Parisien”, consideră că în mod cert armata Rusiei comite crime de război în Ucraina; ceea ce mai rămâne de făcut acum că procurorii Curții Penale Internaționale au decis să deschidă un dosar de cercetare, este să fie identificate probele necesare.

Probele care pot fi produse – de statele care au formulat plângeri, de organizații umanitare, de statul agresat Ucraina, prin audierea cetățenilor ucraineni afectați – vor contribui atât la identificarea făptuitorilor și a gradului lor de implicare, cât și a naturii crimelor: crime de război, crime împotriva umanității, genocid etc.. Citeste continuarea pe Contributors.ro