Blocurile de beton: Europa demoleaza, Romania speculeaza
Din cele 25.000 de blocuri ce trebuie reabilitate pana in 2015, la noi nici macar primele 100 nu au intrat in reparatii, iar pretul locuintelor creste continuu.
Pentru o Europa ravasita de razboi, constructia pe scara larga a blocurilor de beton a fost un rau necesar, menit sa rezolve criza locativa. In graba anilor postbelici, s-a acordat mai putina atentie confortului sau consumului energetic, iar acum, la distanta de 55 ani, efectele acestor scapari se fac tot mai simtite.
In foarte multe tari europene, grija fata de fondul de locuinte vechi, construite intre anii 1946 si 1960, se manifesta diferit. In Estul Europei sunt populare masurile extreme, exprimate prin demolari, in timp ce in Vest, unde fondul locativ are o calitate mai buna, se merge pe conservare si reabilitare.
Cele mai sensibile probleme sunt generate de blocurile din beton, care dau dureri de cap nu doar autoritatilor din Europa de Est. In Germania, care detine o solida mostenire locativa est-germana, zeci de blocuri de apartamente cad anual prada buldozerelor.
Dupa reunificarea tarii, in 1990, autoritatile chiar si-au propus daramarea tuturor blocurilor comuniste considerate improprii pentru un trai civilizat. Numarul mare al acestor constructii – numai in Berlinul de Est erau circa 300.000 mp de apartamente – a obligat insa autoritatile sa-si revizuiasca planurile, pana la urma fiind adoptata solutia reabilitarii fondului locativ expirat moral.
Guvernul federal a alocat pentru programul de reabilitare a circa 270.000 de apartamente mai mult de 4,5 miliarde euro. Astfel, in cei 17 ani de la reunificarea Germaniei, in Berlin au fost supuse asanarii peste 175.000 mp de apartamente din blocurile comuniste.
Imobilele au fost consolidate, fatadele izolate termic, inlocuite ferestrele si tot ce inseamna instalatii, in blocurile fara lift s-au montat ascensoare (chiar si la cladirile cu 5 etaje), iar in unele cazuri s-au facut si recompartimentari interioare.
Active in demolarea blocurilor de beton sunt Franta, Olanda, dar mai ales Rusia. Ultima, spre exemplu, a promis oficial ca pana in anul 2010 toate blocurile de apartamente cu patru etaje, construite in Moscova in anii ?50-?60, vor fi demolate. Acest angajament presupune daramarea a circa 25,5 milioane mp de locuinte.
Demolare sau consolidare?
In tara noastra, problemelor de uzura morala si fizica a fondului de locuinte li se adauga si cele legate de rezistenta seismica a structurilor existente. In Bucuresti, spre exemplu, care are un fond de locuinte mult mai subrezit ca urmare a cutremurelor din 1940 si 1977, despre demolari se vorbeste doar la nivel ideatic.
In mediul specialistilor inca nu exista unanimitate in formularea raspunsului la intrebarea cum este mai ieftin sa rezolvi problema fondului locativ deteriorat. Intre demolare si reabilitare, autoritatile au ales ideea refacerii structurilor existente. Pana acum, rezultatele nu au impresionat.
Potrivit datelor Primariei Capitalei, din cele 261 de imobile aflate pe lista neagra a cladirilor cu risc seismic major doar doua au fost demolate si? noua consolidate. Asa cum ne-am obisnuit, Bucurestiul impune trendul in restul tarii, si la bine, si la rau.
Astfel, la nivelul tarii, programul guvernamental de consolidare pentru 2007 a prevazut reabilitarea seismica a unui numar de 8 imobile, la care se adauga alte 46 ce urmeaza sa fie consolidate in Bucuresti. Fondurile alocate acestui program se ridica la 9,6 milioane lei (circa 3 milioane euro).
Arhitectul Viorel Hurduc spune ca blocurile de locuit, fara valoare patrimoniala, vor incepe, incet-incet, sa fie daramate si la noi. ?Programul de consolidare seismica, daca nu vizeaza imobile cu personalitate, este o pierdere de timp si resurse. Niciun specialist nu poate garanta ca o cladire consolidata va rezista inca 100 de ani?, sustine Hurduc.
Dar consolidarea celor 261 de cladiri cu risc seismic este doar o picatura in oceanul de munca la care trebuie sa ne asteptam daca vrem cu adevarat sa reabilitam fondul de locuinte din Romania. Acum sunt locuite in tara circa 5.900 de blocuri construite intre anii 1910 si 1970.
Chiar daca nu toate trebuie consolidate antiseismic, majoritatea au nevoie de interventii mai mult sau mai putin importante pentru sporirea confortului locuirii. Si nu este vorba doar despre banala zugravire a fatadei.
Caldura care frige la buzunar
Reabilitarea termica este astazi unul dintre punctele importante in agendele ministerelor de resort din Europa, si asta in conditiile in care oricum consumul de energie pe cap de locuitor la nivel european este cu 50% mai mic decat in Romania.
Din pacate, fondul de locuinte mostenit din epoca comunista este iremediabil compromis chiar din momentul construirii sale, sustine arhitectul Viorel Hurduc. In sectorul locuintelor, constructorii romani s-au inspirat din normele de suprafata franceze. In rezultat, avem apartamente la fel de mici ca ale lor, insa mult mai prost echipate.
Programul de reabilitare termica initiat in Romania la ?recomandarea? unei Directive europene (91/2002/CE) va aduce cateva castiguri din punct de vedere al diminuarii pierderilor de energie, dar nu va avea efect de imbunatatire a calitatii locuirii. Degeaba izolezi fatada unui imobil, daca traseul agentului termic permite in continuare pierderi de energie.
Ca si in cazul reducerii riscului seismic, programul de reabilitare termica exista mai mult in teorie, rezultatele din teren fiind hilare, la fel si sumele cheltuite pentru acest program.
INTERVIURILE HotNews.ro