Business Report: Cum a murit Tnuva Romania. O poveste cu vacute si iaurturi de lux; Bruno Ribo: "Investitiile ArcelorMittal au depasit valoarea stabilita la privatizarea Sidex"; Bani din agricultura. Castig de 10.000 de euro la hectar; A treia Bursa de Valori a Romaniei a intrat in linie dreapta

Bruno Ribo: „Investitiile ArcelorMittal au depasit valoarea stabilita la privatizarea Sidex”. Valoarea investitiilor pe care „ArcelorMittal” le-a realizat la Galati o depaseste pe cea asumata in contractul de privatizare, insa compania a renuntat la unele proiecte, care au devenit nerentabile, in actualele conditii de piata, ne-a declarat Bruno Ribo, directorul general al „ArcelorMittal” Galati, in cadrul unui interviu. Din acest motiv, AVAS a decis sa sanctioneze compania, ne-a explicat domnia sa. Piata otelului se afla intr-o situatie dificila, care se va mentine si anul viitor, potrivit lui Bruno Ribo. Insa, combinatul a luat o serie de masuri de restructurare, care au dus la cresterea eficientei, ne-a precizat domnia sa. Au fost diminuate consumul energetic si cel de apa si s-a redus saptamana de lucru. Insa, problemele care exista la nivel global sunt amplificate, in cazul combinatului de la Galati, de faptul ca acesta nu reuseste sa incheie un contract pentru furnizarea de curent electric pe termen lung, atrage atentia Bruno Ribo, scrie Bursa.ro.

Cum a murit Tnuva Romania. O poveste cu vacute si iaurturi de lux. Israelienii de la Tnuva au vrut sa-i invete pe romani sa distinga laptele bun de unul prost. N-au reusit si au lasat in urma o ferma ultramoderna, care va fi scoasa, pe 7 noiembrie, la vanzare Cei de la Tnuva au crezut ca romanii pot face diferenta intre un produs de calitate si unul comun, in ceea ce priveste lactatele. S-au inselat”, crede Elena Cosma, partener la ZRP Insolvency, societatea care se ocupa de falimentul producatorului israelian. Prin politica pe care a ales sa o aplice in Romania, Tnuva, altfel lider al pietei de profil in Israel, nu a facut decat sa-si netezeasca drumul spre esec. Au intrat in Romania inca din 2007 si in niciunul dintre cei cinci ani care au trecut pana la falimentul anuntat in primavara acestui an nu au reusit sa obtina profit. Paradoxal, calitatea ridicata a produselor, care atrage de la sine si costuri ridicate de fabricatie, a pus capac afacerii. Au construit o ferma moderna, au adus vaci superioare care dadeau lapte de prima clasa si utilaje de ultima generatie pentru procesare, insa nu au reusit sa iasa din pluton in ochii consumatorului roman. Din ianuarie sunt in faliment si au lasat in urma datorii de 117 milioane de lei, in principal catre banci. BRD este principalul creditor, cu o creanta de peste 41 de milioane de lei, anunta Capital.ro.

Colegul meu chinezul, filipinezul sau vietnamezul. De ce preferă companiile româneşti să angajeze tot mai mulţi străini România nu ştie exact câţi locuitori are. Despre numărul de angajaţi, cu atât mai puţin. În principiu, sunt aproximativ şase milioane de români ocupaţi, adică oameni care lucrează în baza unui contract oficial. Alte câteva milioane, imposibil de înregistrat, muncesc la negru. Şomeri avem în jur de 440.000. Tot date oficiale. În spatele lor sunt cel puţin încă pe-atât de mulţi oameni care au ieşit din „supravegherea” Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi care sunt şomeri „la negru”. În acest tablou îşi fac loc de câţiva ani şi tot mai mulţi muncitori străini. Cine sunt ei, ce îi atrage la România şi în ce măsură ar putea deveni o ameninţare pe piaţa muncii pentru conaţionalii noştri?, se intreaba Income Magazine

Bani din agricultura. Castig de 10.000 de euro la hectar. Cei mai multi fermieri de la noi fac agricultura de subzistenta. La polul opus sunt cei care au gasit cheia succesului si scot mii de euro la hectar Indagra, cel mai mare targ de agricultura de la noi, a adus in Capitala saptamana trecuta cele mai interesante business-uri din domeniu. Unul dintre ele este al lui Alexandru Vulpe, cercetator roman din Arad care a ajuns dupa aproape 35 de ani de munca in pomicultura cel mai mare producator de catina din tara. Productia o vinde la nemti si obtine un profit de 10.000 de euro/ha. Acesta a inceput sa se intereseze de catina inca de pe vremea facultatii. „Am luat 3.000 de plante la analiza, din care au ramas 300. In final, am ramas cu cinci soiuri”, a spus Vulpe pentru agrointel.ro. In urma cu patru ani, a infiintat la Frumuseni, langa Arad, prima ferma pilot profesionista din Romania, unde au fost cultivate soiuri nobile, informeaza EVZ.

A treia Bursa de Valori a Romaniei a intrat in linie dreapta. Noul sistem de tranzactionare, numit BEST-X (Bucharest Electronic Securities Trading), va avea conditii de listare mai usoare si va permite cotarea firmelor mici. Peste cateva zile va fi anuntata oficial aparitia unei noi burse de valori, un sistem de tranzactionare pe care si firmele mici si mijlocii isi vor putea lista actiunile. Initiatorul acesteia este Septimiu Stoica, presedintele Bursei Romane de Marfuri si fost presedinte al Bursei de Valori Bucuresti si al bursei electronice RASDAQ, care lucreaza de patru ani la acest proiect. El a explicat pentru „Adevarul” cum va functiona noua platforma de tranzactionare. Sistemul este numit BEST-X (Bucharest Electronic Securities Trading) si a fost autorizat in luna august de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, scrie Adevarul.

Dan Simion, CRPCIS: „Am putea produce echipamente pentru energia regenerabila”. Un sector cu potential ridicat in atragerea investitiilor straine in tara noastra este cel al producerii energiei regenerabile, inclusiv a echipamentelor pentru construirea unitatilor de generare a electricitatii. Din acest motiv, Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine (CRPCIS) promoveaza oportunitatile autohtone de productie de echipamente si componente pentru parcurile eoliene si solare. Dan Simion, directorul general al CRPCIS, ne-a declarat ca, in prezent, exista tatonari ale pietei autohtone pentru constructia de fabrici de componente si echipamente pentru parcuri eoliene si fotovoltaice. Domnia sa ne-a precizat: „Speram ca aces-te proiecte sa se concretizeze intr-un an. Vorbim de investitii green-field, dar nu sunt excluse parteneriate cu companii autohtone pentru productia echipamentelor necesare < energiei verzi >”, anunta Bursa.ro.

„Bijuterii” pe patru roţi cu profit la pătrat O afacere de weekend şi un hobby profitabil. Astfel descriu proprietarii de maşini de epocă închirierea autovehiculelor „cu istorie”. Investiţia de început depinde de cât de mare se doreşte a fi parcul de maşini. Una sau mai multe. Câteva mii sau câteva sute de mii de euro. Profitul este însă garantat. O maşină de epocă bine întreţinută poate fi o adevărată mină de aur pentru un proprietar întreprinzător, scrie Income Magazin

Raport AmCham: Prioritatile din politicile economice ale Romaniei. Camera Americana de Comert in Romania (AmCham Romania – ACR) a dat publicitatii un raport in care defineste drept prioritate absoluta pentru Romania cresterea competitivitatii in contextul globalizarii economiei mondiale. O competitivitate crescuta este vazuta drept calea pentru a creste PIB/locuitor si nivelul de trai al romanilor, precum si pentru obtinerea unei marje de profit mai ridicate. In abordarea ACR, un mix intre performanta marilor companii multinationale si succesul dezvoltarii IMM-urilor autohtone este de natura sa asigure aceasta competitivitate crescuta si sa duca la consolidarea unei clase mijlocii capabile sa absoarba efectele inerente ale ciclurilor economice de crestere si recesiune care definesc societatea capitalista. Masurile propuse de AmCham Romania sunt diverse dar se concentreaza pe zona de fiscalitate. O trecere in revista a acestor propuneri ar fi utila la elaborarea politicilor publice si, de aceea, le prezentam pe cele mai putin tehnice. Astfel, la nivelul taxarii, recomandarile ACR privesc, in primul rand, mentinerea cotei unice de impozitare si eliminarea oricaror prevederi legale ce au ca efect distorsionarea acesteia. Pentru aparitia de noi locuri de munca si dezvoltarea investitiilor, cea mai buna cale ar fi reducerea contributiilor sociale pentru pensii si somaj si plafonarea contributiilor pentru sanatate. Continuarea pe cursdeguvernare.ro

Noul Renault Symbol, un Logan mai dichisit. Renault a dezvoltat sub numele Symbol o versiune sedan, mai ieftina, a modelului Clio, produsa in Turcia si destinata pietelor emergente. Prin aparitia celei de-a patra generatii Clio, era de asteptat ca si versiunea Symbol sa se innoiasca. Zis si facut, insa intr-un mod surprinzator! Probabil ca modificarea noului Clio IV in sedan ar fi fost mult mai costisitoare decat transformarea noului Logan, intr-un model Renault. In noul Symbol – ati ghicit! Lista optionalelor este insa mai bine garnisita si include, printre altele, climatizarea automata de pe Clio IV. Diferente exista si la unele detalii de stil, de la elementul metalic de pe manerele usilor si pana la lumina alba de fundal la bord ori comenzile geamurilor mutate pe portiere, informeaza 24auto.ro.