Business report: "Electromagnetica" sau cum si-au reinventat salariatii propria fabrica; HARTA AUTOSTRAZILOR DIN EUROPA: Nicio tara nu e ca Romania; Ce poti si ce nu poti deduce fiscal?; Consolidarea Burselor: Scenarii pentru Europa de Est

HARTA AUTOSTRAZILOR DIN EUROPA: Nicio tara nu e ca Romania. Suntem singurii de pe continent unde lipsa autostrazilor tipa pe harta. Mai precis, Romania este singura tara de pe harta care are cea mai mare parte a teritoriului lipsit de autostrazi. Cifrele raportului publicat saptamana trecuta sunt pe 2009, insa nici reteaua de autostrazi de la noi nu s-a modificat extraordinar de mult. Nord-Vest, zero km, Centru, zero km, Nord-Est, zero km, Sud-Est, zero km, Sud-Muntenia, sapte km, Bucuresti-Ilfov, 29 de km, Sud-Vest Oltenia zero km, Vest, zero km. Altfel spus, 6 regiuni de dezvoltare din 8 nu au niciun km de autostrada la mia de km patrati. Nici bulgarii, nici ungurii nu au zone complet lipsite de autostrada. Bulgaria este impartita in 6 zone de dezvoltare, iar Ungaria in 7 regiuni. Niciuna nu este pe zero. Clasificarea este exprimata in km de autostrada la mia de km patrati de teritoriu si nu la numarul de km, iar anul 2009. Pentru Romana, anul de referinta luat in considerare la realizarea studiului a fost 2008, iar pentru Bulgaria 2007. Regiunea cu cea mai mare densitate de autostrazi din Europa este Bremen, care are 186 km de autostrada la mia de km patrati, urmata de Nord-Vestul Angliei (138 km). Harta autostrazilor in Capital.

Ce poti si ce nu poti deduce fiscal? Sunt considerate cheltuieli deductibile doar cheltuielile care sunt realizate in scopul obtinerii de venituri impozabile si care sunt insotite de documente originale prin care se atesta inregistrarea lor efectiva. „In categoria documentelor justificative nu este inclusa doar factura sau bonul fiscal, ci si rapoartele de lucru, procesele-verbale de predare-primire, devizuri de lucrari si ordine de deplasare”, spune Elena Radulescu de la firma de contabilitate Conta Radulescu, raspunzand unor intrebari ale cititorilor Romaniei libere. Cheltuielile care pot fi deduse integral sunt de fapt toate cheltuielile realizate efectiv in vederea desfasurarii activitatii. Putem enumera: cheltuieli cu salariile si contributiile sociale, cheltuieli cu materialele consumabile (produse de curatenie, papetarie, articole de uz general nealimentare), mobilier si alte echipamente de amenajare, cheltuieli cu publicitatea, cheltuieli cu serviciile prestate de terti (servicii de mentenanta PC, contabilitate, utilitati, chirie, taxi, servicii de papetarie, telefonie, internet), servicii postale, comisioane notari, servicii bancare, amortizare. Este foarte important de mentionat ca, desi achizitia unor bunuri ce depaseste 1.800 lei produce un flux de numerar imediat, profitul contabil nu este afectat in aceeasi masura, ci doar treptat, pe masura amortizarii acestora. Interviul integral in Romania Libera.

Producţia de armament, aruncată în aer de strategii imaginare şi interese politice La vreo 30 de kilometri depărtare de Ploieşti, ascunsă într-o pădure, se află Uzina Mecanică Mija, una dintre puţinele fabrici din România în care se mai produce (încă) armament. Trecând pe lângă acest obiectiv militar ai putea fi tentat să spui că liniştea ce o înconjoară este firească, având în vedere profilul companiei. Din păcate, este o linişte înşelătoare. Cele 32 de hectare pe care se întindea fabrica par acum goale, iar miile de muncitori care intrau pe poartă în fiecare dimineaţă au rămas o amintire. Cazul nu este izolat. Mai toate fabricile româneşti de armament au aceeaşi soartă. Această ramură a fost copilul de suflet al lui Nicolae Ceauşescu, care a reuşit să pună România pe harta industriei mondiale de profil, scrie Income Magazine

Cele mai mari banci din Sud-Estul Europei sunt din Romania. Topul celor mai mari 10 banci din Sud-Estul Europei este dominat de banci din Romania. Si cand spunem dominat, nu glumim: nu mai putin de 5 banci din Romania se afla in varful clasamentului cu cele mai mari banci din Sud-Estul Europei, realizat de seenews.com. Cea mai mare banca din regiune este BCR, urmata de o banca din Croatia si de una din Slovenia. BRD ocupa locul al patrulea, urmata de alte doua banci croate, dupa care vine Unicredit Bulbank AD, singura institutie financiara din Bulgaria. Top 10 cele mai mari banci este incheiat de Banca Transilvania, CEC Bank si Raiffeisen Bank Romania. Mai mult decat atat, in Top 100 cele mai mari banci din Sud-Estul Europei, Romania are cel mai mare numar de banci: 21, urmata de Bulgaria, care are 18. Topul complet in Capital.

„Electromagnetica” sau cum si-au reinventat salariatii propria fabrica. Desi la inceputul anilor ’90 se spunea despre industria romaneasca faptul ca e o gramada de fier vechi, exista totusi fabrici care n-au acceptat acest destin. Dimpotriva, au stiut sa se reinventeze, sa scoata pe piata produse de calitate si mai ales vandabile, pentru ca intreprinderile aveau cel mai important capital – muncitori de inalta calificare. Un exemplu cat se poate de elocvent este „Electromagnetica”, in halele careia, dispuse pe cinci hectare, am intrat zilele trecute. Multi trec pe langa fabrica aceasta, situata intr-un punct aglomerat al Bucurestiului, aproape de intersectia Caii Rahovei cu Trafic Greu. Poate credeti ca e una dintre „ctitoriile” comunismului. Nici pe departe asa ceva! Directorul fabricii, om intre doua varste, cu vorba scurta si la obiect, pe numele sau Eugen Scheusan, care lucreaza aici din 1979, de la absolvirea Institutului Politehnic, la specializarea Automatica, ne invita in biroul sau, practic un mic muzeu, daca te uiti la aparatele de radio de pe vremea strabunicii. Actul de nastere al fabricii dateaza din 1930, mai intai ca un atelier cu 35 de muncitori calificati, a caror treaba era legata de telecoￂmuￂnicatii, primele 1.000 de aparate telefonice fiind realizate aici in 1932. Mai tarziu s-a trecut la productia de centrale telefonice manuale. A venit comunismul, dar intreprinderea si-a contiￂnuat drumul sau, din 1948 realizand contoare electrice si aparate de masura electromagnetice, din 1959 – echipamente de automatizari pentru caile ferate, redreￂsoare si relee, iar din 1968 – centrale telefonice automate. Continuarea in Romania Libera.

Ce trebuie să ştii atunci când porneşti o afacere Lecţia de antreprenoriat începe cu îndrăzneala de a aborda o nouă piaţă, răbdarea până în momentul în care apar primele rezultate şi riscul calculat de a greşi. Erori asumate, dar din care viitorul întreprinzător poate învăţa pentru a merge mai departe. Antreprenoriatul este o provocare, din perspectiva celui care investeşte şi îşi doreşte apoi o afacere care să meargă ca pe roate, chiar din primele luni. „Te face extraordinar de creativ, te ţine treaz şi conectat la o mulţime de oportunităţi. Trebuie să fii open minded şi să le vezi pe toate”, menţionează esenţa Felix Pătrăşcanu, cel care a acceptat provocarea a doi parteneri şi a fondat, în 1998, Fan Courier, scrie Income Magazine

Fiscul crede sau nu in pierderi? Prin noul Cod fiscal, pierderile companiilor rezultate prin fuziune, divizare sau transferul sediului intr-o alta tara din UE nu se mai „pierd”, urmand a se deduce prin profiturile viitoare Modul in care fiscalitatea romaneasca se raporteaza la pierderile din afaceri s-a schimbat fundamental pe parcursul ultimilor cativa ani. Traditional, fiscul roman nu crede in realitatea pierderilor, nu la firmele cu capital privat. Fiscalistii romani o stiu atat din faptul ca legislatia noastra a fost mai mereu excesiv de restrictiva in regimul pierderilor fiscale in raport cu cea a altor tari europene, cat si din practica. Afacerile private care raporteaza pierderi se asteapta sa starneasca interesul nedorit al autoritatilor. De altfel, cine citeste strategia de control postata transparent pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala poate constata ca prezenta pierderilor este criteriu prioritar la selectarea contribuabililor pentru inspectii. Cum ne aflam la inceputul celui de-al treilea deceniu de economie nedirijata, care se si suprapune cu o profunda criza economica si financiara globala, pare-se ca in sfarsit octombrie 2012 marcheaza o schimbare de fond si renuntarea la o mentalitate care a prevalat mai bine de doua decenii, scrie Capital

Consolidarea Burselor: Scenarii pentru Europa de Est. „Febra fuziunilor” intre bursele de derivate si de actiuni s-a aflat in centrul atentiei inca de la sfarsitul anilor „90. A ajuns la apogeu in jurul anilor 2007-2008, cand evaluarile burselor crescusera ametitor. Fluxul tranzactiilor a incetinit concomitent cu perioada crizei financiare; s-a reluat incepand din 2011. Totusi, mai multe dintre afacerile de anvergura propuse – Singapore Exchange – Australia Stock Exchange, Deutsche Boerse – NYSE Euronext, London Stock Exchange – Toronto Stock Exchange – nu s-au finalizat. Procesul de consolidare s-ar putea apropia de „sfarsitul jocului”, cel putin din puncￂtul de vedere al tranzactiilor globale majore. Totusi, acest proces de consolidare inca nu s-a terminat in cateva din pietele emergente, cum ar fi America Latina ex-Brazilia, Asia de Sud Est, Europa de Est/Balcanii si Africa. Mai ales bursele din Europa de Est si din regiunea Balcanilor se confrunta cu o serie de alegeri interesante pe care vor trebui sa le faca in anii care urmeaza, scrie Bursa.ro