Business report: Mitul că România este stat de asistaţi social, spulberat de datele oficiale; Efectele neaşteptate ale Brexit: Mai puţini bani trimişi acasă de românii din străinătate; Tot mai mulți români pleacă în străinătate. Efectul asupra Pilonului II de pensii

Mitul că România este stat de asistaţi social, spulberat de datele oficiale. Numărul beneficiarilor, la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. România are în prezent cel mai mic număr de beneficiari de alocaţie pentru susţinerea familiei din 2011 încoace, anul din care e vigoare legea în baza căreia se acordă acest beneficiu social oamenilor săraci. Avem un record pozitiv şi în privinţa numărului de oameni care iau ajutor social: suntem la cel mai mic nivel al acestui indicator din anul 2013 încoace, rezultă dintr-o statistică realizată de Economica.net pe baza datelor primite de la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială care plăteşte aceste beneficii. Mai mult, sub 10% din banii plătiţi de stat pe asistenţă socială se duc pe ajutoarele şi alocaţiile acordate oamenilor săraci, reiese dintr-o comparaţie făcută de Economica.net.

Efectele neaşteptate ale Brexit: Mai puţini bani trimişi acasă de românii din străinătate. Cele mai mari sume de bani trimise anual de cei care muncesc pe pământ britanic ajung în Polonia (un miliard de euro), România (0,3 miliarde de euro), Ungaria (0,15 miliarde de euro), Cehia (0,14 miliarde de euro) şi Bulgaria (0,07 miliarde de euro). Însă după Brexit, Marea Britanie vrea să introducă un control mai strâns al imigraţiei. Cu toate acestea, mulţi muncitori polonezi au venit în Regatul Unit acum mai bine de zece ani, ceea ce înseamnă că nu vor trebui să plece după Brexit. „România ar putea fi mult mai expusă în urma declinului remitenţelor decât Polonia, deoarece prezenţa forţei de muncă poloneze în Marea Britanie este mai matură”, se arată într-un raport, potrivit Adevarul.

Tot mai mulți români pleacă în străinătate. Efectul asupra Pilonului II de pensii. Numărul tot mai mare al românilor care pleacă la muncă în străinătate pune sub presiune Pilonul II de pensii. O spune Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat.Doar în 2017 au plecat din ţară peste 20.000 de români, potrivit Institutului Naţional de Statistică, iar din 2007 până în prezent 3,4 milioane de români au ales viaţa în străinătate.În septembrie 2018, la Pilonul II de pensii erau 10 miliarde de euro, în timp ce la Pilonul III, doar o jumătate de miliard de euro. Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR): „Dacă este să ne uităm la motivul pentru care sistemul pensiile private a fost introdus acum 10 ani principala motivație a fost legată de declinul demografic, potrivit Digi24.

România rămâne fără ghizi, deși salariile ajung și la 2.000 de euro pe lună, plus cazare și mâncare. România are de două ori mai puțini ghizi decât este nevoie, deși agențiile de turism îi plătesc cu 70 de euro pe zi. Pentru a face această meserie, trebuie să ai vârsta de peste 18 ani, să știi bine o limbă străină și să ai cultură generală bună, potrivit Karpaten Turism, turoperatorul autohton care aduce cei mai mulți turiști străini în România. Cei mai căutați ghizi sunt cei care vorbesc germana, franceza și olandeza. Pe piața ghizilor sunt mari probleme de personal, care se adâncesc de la un an la altul, deoarece turismul de incoming se dezvoltă exploziv, spune pentru Profit.ro Alexandra Nedelcu, incoming manager la Karpaten Turism.

Atenție la riscul deceniului următor în economie. Și la dilema dacă e bine să-l evităm sau nu. Deși sunt multe discuții cu privire la felul în care rezultatele acestei creșteri economice spectaculoase se distribuie în interiorul societății românești, orice observator obiectiv va recunoaște că structura economiei s-a schimbat substanțial, iar nivelul de trai al majorității românilor s-a îmbunătățit. Dar este sustenabilă această creștere? Pentru a răspunde la întrebare, trebuie mai întâi să vedem care au fost motoarele creșterii economice din această perioadă. Aici va trebui să facem două distincții. Prima distincție este aceea între elementele conjuncturale care au stimulat creșterea economică pe termen scurt, și cele care au acționat pe o perioadă mai lungă de timp, scrie Curs de guvernare.

Mai multe taxe şi impozite din Craiova vor creşte din 2019. Fără ştirea primarului! Primăria Craiova vine în „sprijinul“ cetăţenilor cu o creştere a mai multor taxe şi impozite locale, începând cu 1 ianuarie 2019. Proiectul de hotărâre privind stabilirea şi aprobarea impozitelor şi taxelor locale, pentru anul 2019, a fost postat zilele trecute pe site-ul primăriei spre consultare publică, până la 20 decembrie urmând să se primească propunerile şi sugestiile persoanelor fizice şi juridice interesate. Conform proiectului, la o serie de taxe instituite de municipalitate se vor adăuga câţiva lei în plus, în timp ce impozitele pe clădiri, terenuri şi autovehicule vor suferi şi ele unele majorări. Toate acestea sunt trecute în rapoartele întocmite de Direcţii din cadrul primăriei, însă edilul Mihail Genoiu a susţinut, ieri, că nu are cunoştinţă de niciun fel de mărire a taxelor şi impozitelor locale, potrivit Gazeta de Sud.

Noua directivă de plăți în legislația românească. Firmele au obligația de autorizare, dar și acces la conturi. Firmele care intermediază plăți și garanții suplimentare de securitate pentru clienți trebuie autorizate și supravegheate, cele din categoria fintech având însă un acces mai simplu la conturile de plăți, fără acorduri explicite de la bănci, depășind astfel dezavantajul birocratic, stabilește un proiect redactat la nivelul Ministerului Finanțelor conform celei mai recente directive UE privind plățile. Astfel, noua lege impune autorizarea și supravegherea firmelor care intermediază plăți și garanții suplimentare de securitate pentru clienți. Pentru companiile din categoria fintech, dezavantajul birocratic ar putea fi depășit de accesul mai simplu la conturile de plăți, fără acorduri explicite de la bănci, potrivit Profit.ro.

Preţul apelurilor în interiorul UE, plafonat la 19 cenţi pe minut. Când intră în vigoare noile tarife? Deputaţii europeni au adoptat noile reguli în ce priveşte serviciile de telecomunicaţii intra-UE, care vor oferi utilizatorilor preţuri mai mici pentru apelurile telefonice, dar şi internet de mare viteză. Astfel, începând cu 15 mai 2019, costul apelurilor între statele UE va fi de 19 cenţi pe minut, iar cel al mesajelor text de 6 cenţi.Noile norme vor oferi cetăţenilor conectivitate de mare viteză şi vor face ca apelurile să fie sigure şi accesibile în cadrul UE, asigurând în acelaşi timp predictibilitatea necesară pentru operatorii de telecomunicaţii pentru a stimula investiţiile în internetul de mare viteză, scrie Mediafax citat de Gandul.