Business report: Încă o autostradă făcută de italieni se crapă. Constructorul promite să o repare; O companie germană pleacă din România, nemulțumită de cifra de afaceri; Care e rata reală de default la "Prima Casă"? BNR şi FNGCIMM are fiecare cifra ei, diferenţele sunt de 6 milioane de lei

Încă o autostradă făcută de italieni se crapă. Constructorul promite să o repare. După faimoasa „autostradă demolată” a celor de la Salini Impregilo, altă şosea construită de o firmă italiană a început să o ia la vale şi să se crape. Lotul 1 al Autostrăzii Lugoj – Deva, construit de către italienii de la Tirrena Scavi, a început să se crape, conform unor imagini de săptămâna trecută. În plus a apărut şi o alunecare de teren pe drumul de legătura spre Lugoj (A6), la km 5,500. Acest lot a fost deschis parţial circulaţiei pe o porţiune de 17 km (între Traian Vuia şi Balint) în decembrie 2013, iar doi ani mai târziu pe restul de 10 km. Din cauza degradărilor care au apărut constant după deschiderea circulaţiei, şi pe care Tirrena Scavi nu le-a remediat, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat în 2017 să facă recepţia finală a lucrărilor, au spus surse din cadrul CNAIR, potriviteconomica.net

Creştere alarmantă a deficitului comercial al României. Deficitul comercial al României (diferența dintre importuri și exporturi) a crescut cu 35% în numai două luni, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Exporturile de mărfuri româneşti au avansat în februarie cu 7,6% faţă de luna februarie a anului trecut, până la 5,46 miliarde euro, ritm sub cel al importurilor, iar deficitul comercial a continuat să crească. În luna februarie 2017, deficitul comercial a fost de 651,6 milioane euro, conform News.ro. În ianuarie 2018, deficitul comercial a crescut cu 28,1% faţă de ianuarie 2017, la 775 milioane euro, potrivitcapital.ro.

Ce aşteptări salariale au românii. Comparaţie femei vs. bărbaţi vs. tineri. Candidaţii români au pretenţii financiare tot mai mari, arată un studiu recent făcut de o platformă de recrutare. Cei mai mulţi respondenţi nu sunt dispuşi să accepte lefuri sub 500 de euro. Mai exact, românii speră să obţină salarii situate între 500 şi 1.000 de euro. Aşa arată o statistică publicată recent de portalul de recrutare BestJobs. Mai puţini sunt cei care solicită între 1.000 şi 2.000 de euro, subliniază aceleaşi date. Concret, ca şi aşteptări salariale, 36% dintre candidaţi au completat salariul dorit între 500 şi 1.000 Euro, 28.3% între 1.000-2.000 şi 21.2% sub 500 euro, potivitadevarul.ro.

O companie germană pleacă din România, nemulțumită de cifra de afaceri. Compania germană de asigurări Ergo părăseşte România. Grupul anunţă că, deşi a realizat profit, volumul vânzărilor din România este prea mic. Compania iese însă de pe mai multe pieţe şi, potrivit economica.net, afacerile de la nivel global au fost, de fapt, puternic afectate de încheierea parteneriatului pe care îl avea cu Unicredit Bank. Banca italiană îşi vindea creditele însoţite de asigurări, dar a decis să renunţe la acest model. În consecinţă, nu mai avea nevoie de Ergo, pentru că, de-acum înainte, vrea să încheie parteneriate de acest fel doar pe anumite pieţe, potrivitdigi24.ro.

Care e rata reală de default la „Prima Casă”?BNR şi FNGCIMM are fiecare cifra ei, diferenţele sunt de 6 milioane de lei. În ciuda faptului că rata de creditue neperformante la împrumuturile din programul Prima Casă este mult sub 1%, se pune problema unor inadvertenţe între raportările statistice ale BNR şi ale FNGCIMM. Raportări care ar putea diferi doar din cauza modificării anumitor indicatori. În plus, aşa cum subliniază BNR, majoritatea creditelor Prima Casă nu au ajuns să parcurgă un ciclu complet de creditare pentru a se putea decide dacă într-adevăr vorbim de o rată mică sau mare de neperformante la programul Prima Casă. „Comportamentul de plată al beneficiarilor programului Prima Casă se remarcă prin responsabilitate: în ultimii trei ani rata de neperformanţă s-a menţinut constanţa, la 0,3%”, spun reprezentanţii Fondului de Garantare al IMM-urilor, potriviteconomica.net

Guvernul PSD își joacă ultima carte pe infrastructură prin înființarea CNIR. Reorganizarea CNADNR începe să prindă contur abia acum, după 15 luni în care proiectul a fost lăsat de izbeliște. Administrarea drumurilor rămâne în sarcina CNAIR, în timp ce marile proiecte de infrastructură referitoare la construcția de autostrăzi și drumuri expres vor fi administrare de noua companie de investiții rutiere (CNIR). De la înfiinţare şi până în prezent, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de Ștefan Ioniţă, nu a reuşit să obţină rezultate notabile în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. Proiectele mari fie sunt blocate, fie înregistrează întârzieri majore. Mai mult, proiecte, în valoare toatală de aproape 4 miliarde de euro, aflate în diverse stadii de licitaţie sunt contestate şi recontestate, potrivitcapital.ro