Caciula austriaca. Caciula bancilor

Ministrul austriac de finante va face in saptamana care tocmai a inceput o vizita in tari din Europa de Est, inclusiv in Romania. Domnia sa va cere sprijinul statelor din regiune pentru planul austriac de sprijinire a bancilor din regiune, scrie Emil Stoica pe blogul Jeopardy.

Nu este clar ce contine acest plan si care se doreste a fi contributia Romaniei. Personal, banuiesc ca ministrul austriac va veni cu caciula intinsa in care va dori sa bage niste miliarde de euro sub forma de imprumuturi pentru Erste si Raiffeisen, sau garantii guvernamentale sau achizitii de active riscante ale acestor doua banci sau achizita din partea Romaniei a unor actiuni preferentiale in cele doua banci. Aceste sume ar putea veni direct sau indirect (via UE) din partea Romaniei.

Dupa caderea cortinei de fier in 1989, Austria a beneficiat din plin de existenta unor noi piete in estul Europei. Se afla in cea mai buna pozitie (atat datorita geografiei dar si datorita legaturilor culturale si istorice): bancile austriece s-au transformat in multinationale, aceeasi cale a fost urmata si de catre alte sute de firme austriece, de la industria mobilei si pana la energie. Cele mai importante transferuri de la stat catre mediul privat au fost catre doua firme austriece: Petrom este acum controlata de OMV, iar BCR de catre Erste Bank.

Practic, Austria – atat prin mediul de afaceri, cat si prin interventia statului austriac – si-a creat o infrastructura economica impresionanta in afara tarii de origine. Astfel, Petrom isi construieste un sediu central in valoare de aproximative 100 de milioane de euro prin intermediul unei firme austriece; tot Petrom a vandut catre Raiffeisen Evolution un teren de 11 hectare in Straulesti contra unei valori de 90 de milioane de euro; Vienna Insurance a achizitionat divizia de asigurari a BCR (controlata de Erste Bank), s.a.m.d.

Aceasta infrastructura economica austriaca din afara Austriei, a garantat locuri de munca noi si mult mai bine platite in Austria, in special in sediile centrale ale acestor noi multinationale dar si in servicii noi cu valoare adaugata mare in Austria (avocati, contabili etc).

Desigur, a avut de beneficiat si Romania: ca dovada cresterea economica neintrerupta si rapida din ultimii 10 ani.

Insa aceasta expansiune ambitioasa a Austriei nu putea sa fie fara costuri. Iar criza financiara actuala ii prezinta decontul. Austria este nevoita sa-si recapitalizeze bancile. Activele bancilor austriece depasesc PIB-ul Austriei, multe dintre aceste active se afla in Europa de Est. Iar o depreciere de, sa zicem, 20% a valorii acestor active ar avea un impact substantial asupra economiei Austriei.

• Trebuie ca Romania sa intinda o mana bancilor austriece?

Raspunsul pe scurt este: in principiu, NU.

Din pacate, bancile – principalele vinovate ale acestei crize – nu dau deloc dovada de modestie. Astfel, solutiile pentru salvarea lor sunt prezentate de catre banci drept “ajutor” pentru Romania. Atunci cand tu, ca banca, mergi sa ceri bani de la cineva nu cred ca este inteligent sa-i dai lectii sau sa-l tratezi cu condescendenta. Ci ar trebui sa fii mai modest, sa bati la usa, sa-ti scoti caciula de pe cap si sa te stergi pe picioare inainte de a intra.

Personal, nu cred ca bancile austriece se vor retrage din Romania: pe de o parte pentru ca au investit enorm in filialele romanesti, pe de alta pentru ca aceste filiale sunt inca profitabile si au o cota de piata impresionanta. Iar daca vor sa se retraga, atunci intr-adevar statul ar putea achizitiona activele lor din Romania (de exemplu o renationalizare a BCR), dar la o valoare corecta, de piata, dar doar in cazul in care nu se poate gasi o solutie privata. Locul bancilor austriece va fi luat de catre alte banci, eventual romanesti, eventual de stat. Nu de alta, dar o initiativa economica ce are nevoie de finantare nu este interesata de nationalitatea fondurilor atrase: austriece, franceze, italiene sau romanesti

• Raspunsul ar fi: restructurarea

Bancile isi pot ajusta costurile. Angajatii de la banci sunt cei mai bine platiti dintr-o economie, atat in Romania cat si in alte tari. Nu-mi este clar de ce. Multi spun ca functionarii bancari sunt cei mai bine platiti dintr-o economie pentru ca au grija de banii familiilor si firmelor. Este un argument cu care nu sunt de acord. Pe de o parte pentru ca am vazut cat de bine au avut grija… Pe de alta, nu cred ca este normal ca o functionara oarecare sa castige mai mult decat un sofer de RATB (care are totusi pe mana viata calatorilor) sau decat un invatator (care are totusi responsabilitatea educatiei viitorului acestei tari) sau decat a unui medic rezident (care totusi are grija de sanatatea sau viata unui om).

Adica, in cazul in care statul ar ajuta sectorul bancar, de ce sa accepte salarii mult mai mari in acest sector decat in educatie sau in sistemul medical?

Astfel de discrepante au facut ca tinerii sa fie mai interesati de un loc de munca in sectorul financiar decat in invatamant sau sanatate. In plus, usurinta acordarii creditelor in ultimii 5 ani au dus la o explozie a preturilor activelor iar multi romani cred ca se poate trai la infinit, pe picior mare, din specula. Cred ca trebuie sa revenim la normal.

Cred ca este momentul ca bancile sa-si schimbe cultura. Sa devina mai mici, mai modeste. Si mai profesionale.

Citeste si cometeaza peblogul Jeopardy.