Când zici lapte, carne sau medicamente, zici import. INS: Veniturile au crescut cu circa 2%, dar banii pe care-i dăm pe recreere sau pe bunuri pentru casă au urcat cu peste 15%

Statistica a publicat luni datele privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor din vara acestui an (aprilie-iunie 2024). Veniturile au crescut cu circa 2%, dar cheltuielile de consum destinate recreerii și cele legate de dotarea locuinței au urcat cu peste 15%. Consumul este deja supraîncălzit, crede Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România. „ E singurul lucru care care a performant anul acesta, susținut de de toate aceste majorări de salarii în contextul electoral”, mai arată bancherul.

Consumatorii români au buzunare adânci. Vânzările cu amănuntul au depășit principalul motor fiind vânzările de mărfuri nealimentare, notează și un raport al Ersta Bank, destinate investitorilor.

Potrivit datelor INS, consumul recreativ a crescut cu peste 22%, cel de mobilier și aparatură pentru locuință cu aproape 17%, la fel ca și cheltuielile cu îmbrăcămintea. Cele cu alimentele au urcat cu 5,5%. În schimb, s-au redus cu 24% cheltuielile cu educația .

Majorările salariale se duc în consum și țin inflația sus, îngreunând sarcina bancherilor centrali de a o aduce în țintă.

Creșterile salariale, care pentru companii se traduc în creșteri ale costurilor cu forța de muncă, ar putea fi acomodate de angajatori doar prin transferul, cel puțin parțial, în prețuri. „În economia României, o astfel de abordare din partea companiilor ar putea să fie încurajată de persistența unui excedent de cerere agregată, cu potențial de a menține presiunile inflaționiste la niveluri ridicate.

Factori precum presiunea costurilor salariale și manifestarea unui excedent de cerere continuă să gripeze procesul dezinflaționist al acestor componente, imprimând inflației de bază o traiectorie descrescătoare lentă”, arată BNR.

„Ritmul anual de creștere a salariului mediu brut pe economie s-a intensificat până la 16,7% în primele 3 luni ale anului, el fiind imprimat exclusiv de evoluțiile din sectorul bugetar, unde variația anuală a urcat până la 19,6% în trimestrul I. În schimb, dinamica salarială din sectorul privat s-a temperat la 15% în aprilie-mai. O eventuală creștere a taxării firmelor ar putea conduce la majorări salariale superioare celor din scenariul de bază care, la rândul lor, s-ar putea translata în creșterea prețurilor”, mai spun oficialii băncii centrale.

Consumul crește, dar cu mușchii altora

Consumul pe import variază între mai puțin de 10% pentru băuturile alcoolice ușoare și până la aproape 100% în cazul unor bunuri personale. Inclusiv în cadrul grupei bunurilor alimentare, consumul produselor din carne afișează un conținut direct de import de aproximativ 25%, în timp ce în cazul peștelui, contribuția externă se apropie de 75%. Pe ansamblul grupei bunurilor alimentare, se observă o ușoară tendință de creștere a dependenței directe în intervalul analizat, de la aproape 28% în 2017, până la 31% în 2020.

O altă fațetă a dependenței de import o reprezintă măsura în care producția autohtonă conține valoare adăugată străină. De pildă, unele din ingredientele folosite la fabricarea biscuiților românești să fie aduse din import.

Dependența indirectă variază între circa 17% pentru alimente și peste 35% pentru automobile sau produse din plastic și cauciuc

Dependența indirectă de importuri este o consecință naturală a interconectării lanțurilor de valoare adăugată globale și nu este neapărat de natură a îngrijora: așa cum bunurile produse intern utilizează inputuri importate, la fel și bunurile intermediare exportate din România vor fi utilizate în procesele de producție din alte țări. În plus, proporția valorii adăugate străine în producția națională este, în general, printre cele mai moderate dintre statele membre ale UE, arată o analiză a BNR.

Salariile cresc, dar productivitatea…..?

Inflația în România a fost mai încăpățânată. Asta pentru că salariile au crescut peste productivitate, a spus Mugur Isărescu la audierile pentru obținerea mandatului de Guvernator.  Creșterea salariilor peste productivitate se duce fie în deficit extern, fie în inflație, fie în amândouă , a mai adăugat el.

Într-un interviu anterior, el explica că peste tot în lume salariile trebuie corelate cu productivitatea. „Exista o mare nevoie socială de creșteri de salarii, dar în momentul în care în mod sistematic salariile cresc cu mult peste creșterea productivității muncii, trebuie să ne așteptăm să apară o corecție”, spunea șeful Băncii Centrale.

Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, productivitatea muncii a scăzut cu 3,3% în termeni anuali, iar ritmul remunerării pe salariat a rămas ridicat (17,6%), generând în continuare presiuni inflaționiste.