Cât câștigă un judecător în România. Datele prezentate în premieră de către CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri o situație privind salariile pe care le încasează judecătorii din România. Consiliul atrage atenția asupra unei practici privind comunicarea distorsionată a datelor la curțile internaționale. 

Pentru prima dată, Consiliul Superior al Magistraturii publică o situație privind veniturile nete pe care le încasează magistrații, adică ce sumă le intră acestora în cont în fiecare lună.

Salariile magistraților variază. Sunt cinci trepte profesionale

Sumele variază în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Magistrații pot avea cinci trepte profesionale: stagiar, grad de judecătorie, grad de tribunal, grad de curte de apel și grad de înalta curte.

Sumele publicate de CSM sunt aferente lunii octombrie 2026 și includ toate sporurile, a precizat pentru HotNews, purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea Daniela Stăncioi.

Joia trecută, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători şi foşti judecători români, care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătoreşti, prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani, cu titlu de despăgubire, pentru diferenţele de remuneraţie considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii de magistraţi sau funcţionari.

Cât câștigă fiecare judecător în funcție de grad

Potrivit unui comunicat al CSM, ce conține grilele salariale aferente lunii octombrie, cu includerea sporurilor, indemnizaţiile nete lunare ale judecătorilor variază în funcţie de gradul profesional, vechime şi gradaţie, respectiv:

• judecător stagiar: 6.990 – 8.285 lei;
• judecător cu grad de judecătorie: 10.486 – 16.157 lei;
• judecător cu grad de tribunal: 14.390 – 17.948 lei;
• judecător cu grad de curte de apel: 16.309 – 20.346 lei.

„În privinţa structurii sistemului, din totalul celor 4.544 de judecători cuprinşi în datele disponibile la 26 octombrie, aproximativ 46% îşi desfăşoară activitatea la judecătorii (2.076 de judecători – dintre care 1.808 cu grad de judecătorie, 110 cu grad de tribunal şi 158 cu grad de curte de apel), 33% la tribunale (1.503 judecători – dintre care 556 cu grad de curte de apel) şi 21% la curţile de apel (965 de judecători)”, se precizează în comunicat.

Care este câștigul judecătorilor în raport cu salariul mediu la nivel național

Pentru comparaţie, conform celor mai recente date disponibile ale Institutului Naţional de Statistică, câştigul salarial mediu din România, în august 2026, era de 5.688 lei net şi 9.497 lei brut, menţionează CSM.

„Pentru un judecător stagiar aflat la nivelul minim al grilei, indemnizaţia brută reprezintă 1,26 câştiguri salariale medii brute naţionale, în timp ce, pentru un judecător definitiv cu grad profesional de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, indemnizaţia brută reprezintă 1,89 câştiguri salariale medii brute naţionale. Spre comparaţie, media aritmetică a celor 27 de valori publicate pentru statele Uniunii Europene în EU Justice Scoreboard 2026, pe baza datelor CEPEJ din 2024, este de aproximativ 2,13 câştiguri salariale medii brute naţionale, România situându-se sub acest indicator”, subliniază CSM.

Consiliul arată că a publicat anterior, la 16 iulie 2025, şi o analiză comparativă a cuantumurilor salariale la începutul carierei, în care România ocupa poziţia 20 din 27 de state pentru venitul brut şi poziţia 22 pentru venitul net.

Avertismentul subtil de la CSM

 Odată cu publicarea salariilor magistraților, CSM atrage atenţia „asupra practicilor de transferare deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale, care pot aduce câștiguri conjuncturale în plan intern, dar numai cu prețul afectării credibilității instituțiilor statului și, în ultimă instanță, a României”.

Instituția nu detaliază avertismentul.

Guvernul, acuzat că a comunicat date eronate la CEDO

Fostul judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Toni Neacșu, în prezent avocat, a susținut marți pe Facebook că datele comunicate de Guvernul CEDO în cauza Pușcașu au fost denaturate de Palatul Victoria pentru a se obține o soluție favorabilă.  

În motivarea sa, CEDO a reprodus ceea ce Guvernul României i-a transmis: că în perioada 2006-2025 statul a plătit 73,2 milioane de euro tuturor bugetarilor, exceptându-i pe magistrați, în temeiul unor hotărâri judecătorești. În realitate, suma nu poate fi atât de mică, spune Adrian Toni Neacșu.

„Atunci când am văzut ce a comunicat Guvernul României judecătorilor de la Strasbourg am zis că nu poate fi vorba decât despre erori materiale sau greșeli de traducere. Nu erau asta, erau minciuni”, a scris Adrian Toni Neacșu.

Datele consultate de HotNews în rapoartele Consiliul Fiscal confirmă o neconcordanță foarte mare.

Pe site-ul Consiliului Fiscal se găsesc rapoartele din perioada 2010-2025. Suma calculată de redacție pentru această perioadă ca plătită celorlalte profesii este de 23,1 miliarde de lei (aproximativ 4,3 miliarde de euro). 

Suma este mult mai mare decât cea comunicată de Guvern Curții de la Strasbourg: 4,3 de miliarde de euro față de 73 de milioane de euro. 

HotNews a solicitat clarificări atât Guvernului cât și agentului guvernamental care a reprezentat România la CEDO, Oana Ezer.

Guvernul încă nu a răspuns. Oana Ezer a solicitat redacției să se adreseze Biroului de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

HotNews a solicitat și MAE o reacție.