Cata Romanie a votat coruptia

Romania a votat coruptia – acest enunt partial adevarat a facut turul televiziunilor, site-urilor de stiri si agentiilor internationale de presa. Dar aceeasi Romanie l-a votat masiv pe Nicusor Dan si pe Clotilde Armand, cu al lor discurs antisistem avand ca tema centrala tocmai denuntarea coruptiei ca emblema a marilor partide. Pe de-o parte, discursul anti-coruptie pare sa fi intrat in declin. Pe de alta parte, noii politicieni anti-sistem castiga popularitate injurand coruptia celor vechi. Cum se explica, totusi, acest aparent paradox?

Pentru a raspunde cat mai precis, avem nevoie de cifre si date exacte. Cati romani au votat de fapt suspecti de coruptie la alegerile locale din 5 iunie 2016? Va rog cititi cu atentie datele din tabelul de mai jos:

• Baia Mare. Catalin Chereches (sustinut de UNPR) a obtinut 70, 1% dintr-o prezenta de 38, 6%. Este in arest preventiv pentru luare de mita

• Craiova. Olguta Vasilescu (PSD, UNPR) a obtinut 58, 4 % dintr-o prezenta de 38, 6%. A fost retinuta, anchetata pentru luare de mita

• Ramnicu Valcea. Mircia Gutau (PER, ex PNL) a obtinut 42, 3 % dintr-o prezenta de 41, 8%. Are o condamnare la activ pentru coruptie.

• Brasov. George Scripcaru (independent, ex PNL) a obtinut 52, 5% dintr-o prezenta de 37, 2%. Este trimis in judecata pentru mai multe infractiuni, printre care si luare de mita

• Targu Mures. Dorin Florea (independent sustinut de PNL) a obtinut 42, 9% dintr-o prezenta 51, 2%. Este urmarit penal de DNA pentru luare de mita, alaturi de fiul sau.

• Sectorul 3. Robert Negoita (PSD) a obtinut 60, 3% dintr-o prezenta de 31, 6%. Este acuzat de procurorii DNA de evaziune fiscala sub forma continuata.

• Sectorul 6. Gabriel Mutu (PSD) a obtinut 36, 8% dintr-o prezenta de 34, 3%. Este este urmarit penal de DIICOT din octombrie 2014, intr-un dosar care vizeaza activitatea unui grup infractional organizat

Toti acesti candidati cercetati penal, trimisi in judecata sau deja condamnati au fost votati, atentie mare, de un procent mai mare sau mai mic dintr-o prezenta in general scazuta la vot. In orasele in care au fost votati, prezenta la urne a fost sub media pe tara, care este de 48, 4%. Sa luam, concret, cazul Ramnicu Valcea. Mircia Gutau, condamnat in trecut pentru coruptie si trecut prin inchisoare, a fost votat de 42, 3% dintr-o prezenta de 41, 8%. Putem spune ca toti valceanii sunt de acord sa fie condusi de un primar care a trecut prin puscarie?

Nu, putem spune ca un procent mic dintr-o prezenta mica la vot a hotarat in acest fel. Coruptia nu se sprijina pe voturile unei majoritati, ci pe o minoritate. Or, stim cu totii ca, in Romania, exista un segment important din societate – totusi minoritar – insensibil la mesajele anti-coruptie, si asta nu de ieri de azi. Dar sistemul alegerilor intr-un singur tur face posibil ca o minoritate dintr-o minoritate sa decida chiar si anomalii respinse in mod normal de majoritate.

Acest rationament este valabil pentru aproape toti ceilalti candidati. Singurul mod prin care acestia puteau fi contracarati era o prezenta mai mare la urne si un vot explicit impotriva coruptiei. Dar acest lucru nu s-a intamplat din varii motive. Alegatorii cu standarde si exigente politice mai intalte au ramas scarbiti acasa in lipsa de solutii, fara sa realizeze ca absenta lor din jocul democratic risca sa legitimeze tocmai coruptia pe care o detesta atat de mult.

In general, alegatorii din Baia Mare, Brasov sau Ramnicu Valcea au votat pragmatic. Au ales un bun gospodar, chiar daca suspect de a fi corupt ca multi altii, in lipsa de o alternativa mai buna. Apoi, vorbim evident de o acceptare a fenomenului coruptiei ca mod de viata intr-un anumit segment din populatie. Multi dintre compatriotii nostri, daca ar ajunge vreodata primari ar profita fara ezitare in scopuri personale de functia administrativa. Generatii intregi au crescut in cultura coruptiei mari si mici, vazand in resursa publica o cale scurta si sigura spre imbogatire.

Mai exista cateva posibile explicatii: publicul a obosit, discursul anti-coruptie si-a piedut din capacitatea de seductie, putini mai cred ca Romania se va curata vreodata din moment ce de zece ani procurorii aresteaza pe banda rulanta dar politicieni continua sa fure la fel ca inainte etc. Poate ca unele anchete si retineri in plina campanie (Chereches, Vasilescu) n-au convins publicul ca avem de-a face cu dosare pe bune si le-a oferit ocazia candidatilor sa se victimizeze. Aici cred ca DNA ar merita sa reflecteza asupra oportunitatii momentului cand deschid anumite dosare. In fine, alte explicatii interesante oferta sociologul Mircea Kivu si psihologul Daniel David intr-un articol publicat de HotNews.ro.

Dar mai exista un segment important din populatie, fie tacut, fie care NU a votat acesti candidati. Daca ne uitam bine – este majoritar. De unde stim acest lucru? Tot din sondajele de opinie care crediteaza de vreo doi ani incoace DNA cu peste 60% incredere. Cifra se suprapune perfect peste numarul celor care nu au mers la vot adunati cu cei care refuza coruptia ca mod de viata. Nu avem de-a face, prin urmare, cu nici un paradox. Faptul ca oamenii spun pe de-o parte ca au incredere in DNA, iar pe de alta parte voteaza corupti nu reprezinta o contradictie. Nu sunt unii si aceeasi oameni. Cei care isi declara increderea in justitie fie nu au votat, fie au fost mai putini la vot decat ceilalti.

Apoi, vedem ca nu toti candidatii penali au starnit entuziasm: Adrian Severin, Tudor Pendiuc, Romeo Stavarache sau Marian Vanghelie n-au avut succes. Apoi, cred ca este semnificativ votul pentru Nicusor Dan si USB: au devenit a doua forta politica din Bucuresti cu un discurs clar anti-coruptie si anti-sistem. Nu cred, prin urmare, ca votarea unor candidati cu probleme penale reprezinta un fenomen de natura sa ingrijoreze, ci avem de-a face cu situatii punctuale si explicabile. Sigur, este frustrant si penibil pentru o tara dar in niciun caz nu este catastrofa proiectata de unii.

Sigur, pentru un occidental acest lucru pare de neinteles, dar s-au mai vazut cazuri si afara de politicieni votati in ciuda problemelor cu justitia. Sarkozi, in Franta, de pilda, intentioneaza sa candideze din nou la prezidentiale in 2017 in ciuda faptului ca e acuzat de coruptie si trafic de influenta in dosarul donatiilor primite in campania din 2007. La inceputul anilor 90, Marion Barry fusese ales primar in DC in ciuda faptului ca petrecuse sase luni intr-o inchisoare federala intr-o afacere legata de consum de droguri (cocaina). Acestea reprezinta in mod evident cazuri izolate.

Dar tin sa subliniez din nou: atitudinea toleranta fata de coruptie este minoritara si in Romania. O arata cifrele analizate la rece, daca iesim putin de sub emotia evenimentului. Nu cred ca politicienii penali au in realitate o sustinere atat de mare cat rezulta la prima vedere. Sigur, faptul ca cinci-sase candidati sub ancheta sau deja condamnati au primit votul unei parti mici din electorat genereaza emotie, dar nu cred ca gestul reflecta vointa generala a societatii sau o tendinta.

Am vazut cativa politicieni si analisti grabindu-se sa cante prohodul anti-coruptiei si DNA-ului. Se cam grabesc, nu se uita la cifrele seci ci exprima mai degraba o dorinta personala. Partidele nu se pot baza pe cele cateva accidente pentru a ataca justitia. Daca o vor face, vor pierde ca de obicei pariul cu alegatorii. Dupa Colectiv, masa tacuta poate ridica oricand un val impotriva lor. Sper ca Dragnea si o parte din PSD sa fi inteles intre timp cum sa-si gestioneaze victoriile fara sa sperie restul tarii.