Cazul muncitorului din Bangladesh lovit: violențe împotriva muncitorilor și în Grecia și Bulgaria. „Noi vrem să strângem bani și să ne întoarcem în țara noastră” / Cum explică guvernele nevoia de migranți
România nu este singura țară unde pe rețelele sociale circulă un discurs al urii împotriva muncitorilor din alte țări. În Bulgaria, partidele naționaliste și influencerii pro-ruși au instigat la violență. La fel și în Grecia, unde au fost cazuri de muncitori din Pakistan bătuți și amenințați cu arma. Și asta în timp ce țara a încheiat acorduri cu țări precum Bangladesh pentru a importa forță de muncă. Numărul muncitorilor asiatici a crescut și în Bulgaria, precum și în România, iar Guvernele acestor țări explică de ce această forță de muncă este necesară pentru economie.
- La sfârșitul anului 2024, în România erau peste 135.000 de muncitori străini cu contracte legale, care plătesc taxe statului român.
- Cei mai mulți dintre ei provin din țări asiatice precum Nepal (peste 31.000), Sri Lanka (aproape 19.000), India (peste 10.500) și Bangladesh (aproximativ 7.600)
- „În primii doi ani, am câștigat 2.500 de lei, dar angajatorul mi-a oferit cazare și transport și trimiteam acasă toți banii pe care îi câștigam. (…) Nu vrem să rămânem toată viața în Europa”, spune un muncitor din Sri Lanka, venit în România în urmă cu patru ani, pentru Hotnews.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE, o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere. Au contribuit Florentina Cernat – HotNews.ro (România), Tsvetelina Sokolova și Krassen Nikolov – Mediapool.bg (Bulgaria), Dimitris Angelidis – Efsyn (Grecia).
România s-a confruntat, marți seară, cu „un act de violență xenofobă”: un livrator din Bangladesh a fost lovit în față, în timp ce aștepta la semafor. „Du-te înapoi în țara ta!” și „Ești un invadator”, i-a strigat agresorul, care se află acum în arest preventiv, fiind acuzat de lovire din motive rasiale și xenofobe.
Nu a fost primul scandal cu muncitori din Asia: la finalul săptămânii trecute, un scandal a izbucnit la o fabrică de mobilă din Baia Mare între muncitorii români și cei nepalezi. Iar în 2020, în Ditrău (Harghita), localnicii s-au revoltat după ce brutăria din comună a angajat doi muncitori din Sri Lanka.
Incidentul din București a atras atenția prin violența sa. În plus, a avut loc la câteva zile după ce parlamentarul AUR, Dan Tanasă, a îndemnat oamenii să „refuze comanda dacă nu e livrată de un român”. „Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”.
El a mai avut între timp și alte postări pe această temă, precum: „Am ridicat o temă reală, una pe care o simte fiecare român pe pielea lui: avalanșa de imigranți din Asia, în timp ce șase milioane de români sunt plecați la muncă peste hotare”.
Astfel de mesaje au fost răspândite și în Bulgaria, de către reprezentanți ai partidelor naționaliste și influencerii pro-ruși, transmit jurnaliștii de la Mediapool.bg.
„Multe comentarii despre muncitorii străini sunt negative, ei fiind acuzați că subminează piața muncii pentru bulgari. În plus, prin comentarii apare tot mai des ideea că „Bulgaria este „invadată de străini”, ceea ce reprezintă o temă nouă în dezbaterea publică din țară”, scriu jurnaliștii de la Mediapool.bg.
La fel sunt și mesajele din Grecia, țară care are probleme mai vechi cu migranți, nu doar cu muncitori din alte țări, fiind și pe ruta migranților din Africa. Și acolo, acum, oameni veniți din Asia au devenit ținta discursului xenofob al politicienilor, spun jurnaliștii eleni de la Efsyn. Ambele țări s-au confruntat și cu incidente violente.
Afgan bătut în fața casei sale, în Bulgaria. Au urmat proteste „afară cu imigranții”
Un caz de o violență extrem a ajuns în centrul atenției în țara vecină: În martie 2024, Javed, un afgan care locuiește în Bulgaria de peste 20 de ani și vorbește limba, a fost bătut în fața casei sale.
Era alături de soția sa, bulgăroaică, atunci când a fost atacat de un grup de tineri. „Ai venit de foarte departe aici”, i-au spus agresorii. Bărbatul a sunat la poliție, dar a fost ignorat. Abia atunci când a sunat soția sa, poliția a și răspuns.
La trei zile de la incident, în centrul istoric al Sofiei, extremiștii naționaliști au organizat un protest sub sloganul „Imigranții, afară din Bulgaria”.
Muncitori bătuți și amenințați cu arma, în Grecia
Și în Grecia au fost incidente cu muncitorii străini, pe lângă cele din taberele de refugiați.
Comunitatea pakistaneză din Grecia spune că, în 2024, au fost opt atacuri rasiste asupra pakistanezilor. Două cazuri în care agresorii au fost angajatorii ies în evidență, scrie publicația elenă.
În iulie 2024, un bărbat a fost bătut și amenințat de șeful său, după ce și-a cerut salariul. Bărbatul lucra într-un atelier auto, uneori și până la 15 ore pe zi.
Șeful său l-a bătut cu sălbăticie și apoi l-a lovit cu mașina: „Pleacă de aici, pakistan murdar, toți sunteți niște hoți”, i-a strigat muncitorului.
Într-un alt incident, un pakistanez a povestit că a fost amenințat cu arma de șeful său și de un alt bărbat, tot după ce a cerut să fie plătit. „Unul ținea o pușcă, altul un pistol și strigau: « strângeți-vă lucrurile… Tu, pakistanezule, îmi ceri mie bani? Pleci din Grecia și dacă nu o faci, îți tai gâtul». Ne-au pus valizele de gât, apoi ne-au lovit. Ne-au urcat cu forța în mașina lor și ne-au abandonat într-o pădure, după ce a condus o oră”, a povestit victima.
Grecia s-a confruntat și cu alte violențe, în special în anii 2012 – 2015, când partidul de extremă dreapta Zorii Aurii ajunsese a treia forță politică din țară. Între timp, formațiunea politică a fost dizolvată, iar mai mulți membri ai săi au fost condamnați, sub acuzația că au condus un grup infracțional organizat, motivat de ură, în timpul crizei economice din țară.
„Acum îi căutăm pe străinii pe care îi expulzăm”
În ultimii ani, însă, scăderea numărului de migranți a dus la criză a forței de muncă în domeniile slab plătite.
„În urma estimărilor institutelor de cercetare, în acest moment, lipsurile în domenii precum construcțiim agricultură și turism pot depăși cumulativ 200.000, dintre care 55.000 numai în turism”, scria, în iunie 2022, Apostolis Kapsalis, un economist, într-un articol cu titlul „Acum îi căutăm pe străinii pe care îi expulzăm”.
De aceea, în ultimii ani, partidul de guvernare Noua democrație a încheiat acorduri cu țări precum Bangladesh și Egipt pentru a aduce muncitori din aceste țări. Iar, în 2023, Grecia a oferit permis de muncă pentru 30.000 de migranți ilegali.
În Bulgaria, numărul muncitorilor străini s-a dublat anul trecut
Un lucru similar s-a întâmplat și în Bulgaria, unde au venit tot mai mulți muncitori străini pentru a lucra în domenii care sunt considerate prost plătite.
„Am citit estimări care vorbesc de aproximativ 20.000 de lucrători ce urmează să intre în țară (Bulgaria are o populație de 6,4 milioane – n.r.). Aceasta ar însemna o dublare a numărului de angajați într-un singur an”, a declarat, pentru Mediapool, Dobrin Ivanov, director executiv al Asociației Capitalului Industrial din Bulgaria (BICA).
Bulgaria este atractivă în special pentru oameni din Asia Centrală și de Sud-Est, mai ales din fostele republici socialiste – Kârgâzstan, Uzbekistan etc. În ultima vreme, însă, a existat și un aflux semnificativ de persoane din destinații precum India, Nepal, Bangladesh, Filipine și Indonezia.
Dobrin Ivanov spune că se așteaptă ca această creștere să continue și să se accelereze în următorii ani, deoarece nevoile economiei bulgare sunt foarte mari.
De ce Bulgaria se așteaptă să aibă tot mai mulți migranți asiatici
Mai exact, el explică faptul că automatizarea producției nu se află la un nivel suficient de ridicat, motiv pentru care multe industrii depind încă de muncă slab plătită. Muncitorii slab plătiți din străinătate primesc în medie 500–600 de euro pe lună, puțin peste salariul minim din Bulgaria.
Turismul și agricultura sunt sectoare tradiționale unde țara se bazează pe muncitori străini. Totuși, hotelurile, restaurantele și fermele angajează în principal lucrători sezonieri. Alte sectoare dependente de muncă din străinătate sunt construcțiile de infrastructură, transporturile și comerțul.
În România, „criza forței de muncă la nivel național este o realitate”
În ultimii patru ani, câte 100.000 de angajați din state non-UE au primit dreptul de a aplica la un loc de muncă vacant în România, în contextul creșterii deficitului de personal din domenii precum hoteluri și restaurante sau construcții.
Astfel, la finalul lui 2024, în România, figurau peste 135.000 muncitori din Asia cu contracte active din țări ca Nepal (31.764), Sri Lanka (18.842), India (10.529), Bangladesh (7.676), China (3.760), Pakistan (3.469), Vietnam (2.858), Filipine (2.643).
„Criza forței de muncă la nivel național este o realitate, iar găsirea unor soluții pentru acoperirea deficitului de forță de muncă reprezintă una din prioritățile Guvernului României în acest moment. În contextul emigrației și a tendințelor demografice negative, imigrația legală poate fi o soluție pentru a compensa deficitul de forță de muncă de pe piața internă a muncii, pentru a acoperi lipsurile pentru anumite calificări și pentru a susține creșterea economică”, scrie în nota de fundamentare a hotărârii de Guvern privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2025.
Dacă în 2015 contingentul de străini din state non-UE care puteau să lucreze în România era de doar 5.500 de persoane, în ultimii ani pragul maxim crescut de peste 18 ori, până la 100.000 de persoane.
„În ultimii ani, nu am mai economist. Vreau să plec din România”
HotNews a vrut să afle și cum văd muncitorii veniți de pe alt continent în țară situația din România.
Kumar a venit din Sri Lanka în februarie 2020. „În primii doi ani, am câștigat 2.500 de lei, dar angajatorul mi-a oferit cazare și transport și trimiteam acasă toți banii pe care îi câștigam. Apoi nu ne-a mai oferit cazare și a trebuit să-mi găsesc ceva pe cont propriu”, spune el, într-un dialog cu HotNews.
Acum el lucrează într-un lanț de fast-food-uri din București. „Sincer, nu îmi place la job, pentru că este plictisitor și nici nu mai rentează din punct de vedere financiar. (…) Salariul acum este 3.000 de lei, dar plătesc chirie și utilități și în ultimii trei ani nu am mai economisit nimic”, spune el.
De ce mai rămâne totuși în România? „Aștept să obțin cetățenia română și apoi să plec în UE, unde se câștigă adevărații bani. Recent, am reușit să o aduc și pe soția mea în România. De aici, vom pleca împreună mai departe. Nu vrem să rămânem toată viața în Europa, vrem să ne întoarcem în țara noastră și să ducem o viață mai bună cu banii câștigați”.
„90% dintre românii cu care am interacționat nu au fost prietenoși”
„În societatea din România, suntem priviți bine de unii oameni, dar de alții mai rău. Adică unii oameni ne zâmbesc, ne mulțumesc, dar unii se uită urât la noi”, mai spune el.
Dialogul cu HotNews a avut loc înainte ca livratorul din Bangladesh să fie lovit, dar după incitarea la boicot din partea parlamentarului AUR.
„Noi suntem obișnuiți cu altă atitudine față de oamenii din jur. La noi în Sri Lanka, toată lumea este prietenoasă, amabilă, mai ales cu străinii. Mereu îi ajutăm pe cei care nu se descurcă sau vedem că sunt în dificultate. Nu am avut însă situații în care să fiu lovit sau înjurat în România”, a spus el.
Chatt, un alt imigrant din Sri Lanka, este în România din mai 2022 și lucrează ca livrator. El mărturisește că, deși nu a fost ținta unor injurii, nu a simțit multă prietenie din partea românilor.
„90% dintre românii cu care am interacționat nu au fost prietenoși, nu m-au tratat cu respect”, spune el.
Câștigă în jur de 4.000 de lei pe lună net, după plata contribuțiilor sociale. La fel ca și Kumar, nici el nu plănuiește să rămână în România. „Visul meu este să strâng destui bani pentru a-mi deschide propria mea companie la mine în țară”.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
INTERVIURILE HotNews.ro