Ce distanță parcurgem până la farmacie? Perspectiva concurențială
Noua definiție a pieței relevante geografice avută în vedere de Consiliul Concurenței ar putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor achiziții / consolidări din piața retailului farmaceutic din România.
La finalul anului 2020, Consiliul Concurenței a publicat punctul de vedere al autorității cu privire la schimbarea definiției pieței relevante în sectorul comercializării cu amănuntul de produse farmaceutice (medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală și de tip OTC en. over-the- counter) și parafarmaceutice (suplimente alimentare, dispozitive medicale, produse pentru copii etc.) prin magazine specializate (farmacii).
Demersul autorității este binevenit în contextul în care definiția anterioară a pieței relevante geografice, anume zona de captare de 3km în jurul farmaciei țintă (pe jos / cu autoturismul, prin considerarea mai multor rute etc.), poate să nu reflecte, de o manieră corectă, concurența din piața cu amănuntul. Actualizarea acestei definiții este cu atât mai importantă cu cât segmentul retail farmaceutic din România a cunoscut, în ultimii ani, o serie de achiziții și consolidări importante.
Noua definiție a pieței relevante geografice propusă de autoritatea de concurență, ce are la bază un studiu de piață (conform documentului publicat de autoritate (1) ), are în vedere o zonă delimitată de o rază de cel mult 1 km de mers pe jos în jurul farmaciei. Cadrul restrâns al noii definiții poate oferi o predictibilitate sporită în realizarea evaluării necesare a pieței (fiind eliminate, printre altele, dificultățile generate de considerarea modalităților de deplasare până la farmacie – pe jos, cu autoturismul etc.) și, de asemenea, pare să corespundă preferințelor consumatorilor și realității din teren, în special în mediul urban, unde densitatea farmaciilor este mai ridicată, la nivelul anului 2019 existând peste 6.000 de farmacii în mediul urban și aproape 4.000 în mediul rural (2), având în vedere și faptul că segmentul populației urbane este mai mare decât cel rural (3).
Un alt punct de interes adus de evaluarea realizată de autoritatea de concurență este dat de comerțul online vs. comerțul tradițional. Astfel, conform studiului realizat, pare că segmentul comercializării online nu va fi inclus în definiția pieței relevante geografice, dată fiind reticența consumatorilor în a achiziționa medicamente de tip OTC și suplimente alimentare din acest canal. Totuși, anul 2020 pare să indice contrariul, respectiv o creștere semnificativă a tranzacțiilor online și a dorinței consumatorului de a avea acces la produse prin mijloace la distanță. Astfel, este de urmărit trendul comerțului online de OTC-uri și suplimente alimentare și impactul acestuia în condițiile în care deja de o perioadă bună de timp există legislația care reglementează comerțul online de astfel de produse.
Este posibil ca, pe lângă lanțurile de farmacii deja prezente în piață care acționează în segmentul online, să vedem apariția și altor revânzători, fapt ce va putea conduce la o creștere a comerțului online de OTC-uri și produse parafarmaceutice și la o pondere mai mare a canalului online, similar tranziției din ultimii ani (și care continuă să se producă) din retail-ul alimentar și non-alimentar.
În aceste condiții, este important ca segmentul online să fie corect evaluat în fiecare analiză de piață pentru a evita situațiile în care noua definiție propusă să conducă la concluzii eronate (spre exemplu, prin stabilirea unei cote de piață artificiale care nu ia în calcul și segmentul online).
Având în vedere noua definiție restrânsă a pieței relevante geografice, precum și particularitățile acesteia, inclusiv prin raportare la considerarea segmentului online, orice achiziție / consolidare din piața retailului farmaceutic va necesita o evaluare prealabilă semnificativă, astfel încât cadrul unei asemenea tranzacții să fie bine determinat, iar procesul de autorizare în fața autorității de concurență să fie unul facil.
Articol semnat de Silviu Vasile (senior associate, Filip & Company)
Note de subsol:
(1) http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/12/24.11_Redefinire-doar-urban-DG-ptr-site.pdf
(2) Potrivit informațiilor INS: https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2019.pdf
(3) Conform Raportului Național al Stării de Sănătate al Populației (2017), la nivelul anului 2016 populația rezidentă urbană reprezenta 53,9% (sau 56,3% prin raportare la domiciliu) din totalul populației, în timp ce populația rurală reprezenta 46.3% (sau 43,7% prin raportare la domiciliu) – http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/SSPR-2017.pdf.