„Ce facem cu gazele care vor ajunge în România?”. Peste un an și jumătate vin gazele din Marea Neagră, dar România încă nu are o strategie cum să le folosească în țară
Mai este un an și jumătate până la mijlocul anului 2027, când va începe extracția gazelor din Marea Neagră, cel mai important proiect strategic al României în domeniul energetic de după Revoluție. Producția de gaze a țării se va dubla, însă România încă nu are o strategie cum să folosească aceste noi resurse, iar autoritățile încă se întreabă cum putem valorifica în țară acest gaz, pentru a nu-l exporta aproape în totalitate.
- Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, în proporții egale.
- Pe durata exploatării, se estimează că perimetrul va furniza un volum total de circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, conform OMV Petrom. Spre comparație, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi pe an.
- În 2018, șeful companiei de gaze din Ungaria, prezent la București, a ironizat lipsa de strategie a României cu privire la gazele din Marea Neagră: „Nu aveți petrochimie, România nu poate consuma tot acest gaz. Ce faceți cu el, un foc mare?”. Au trecut șapte ani de atunci și România încă nu are unde să valorifice aceste resurse.
„Ce facem cu gazele care vor ajunge în România din 2027?”
Peste un an și jumătate, producția de gaze a României, care oricum este una dintre cele mai mari din UE, se va dubla.
Ce va face România însă cu aceste gaze care vor fi extrase din 2027, dar și cu gazele care vor veni din import prin Coridorul Vertical?, s-a întrebat deputata USR Cristina Prună, la o dezbatere organizată recent, cu tema „Viitorul valorificării superioare a gazelor naturale în România”.
„Cum ne raportăm la acest gaz? Este important să decidem. Putem folosi gazul natural pentru a produce energie electrică, pentru încălzire sau ca materie primă pentru industria chimică, care să creeze valoare adăugată și locuri de muncă, sau ne raportăm ca la o marfă pe care o tranzacționăm pe piața internă și pe piața europeană sau ca la o resursă binecuvântată pe care o închidem între granițele țării ca la muzeu”, a spus deputata.
Ea a subliniat că economia țării traversează o perioadă în care este nevoie de investiții noi, care să genereze valoarea adăugată mare. Cu alte cuvinte, România are gaz, dar ce face cu el, unde îl consumă?
Ministerul Energiei dă 5 variante de folosire a gazelor extrase din Marea Neagră. Cât de viabile sunt
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat, la aceeași dezbatere, că producția de gaze din perimetrul Neptun Deep – care va dubla producția internă a țării – va începe undeva la mijlocul anului 2027: „În 2024, România a produs 9,3 miliarde de metri cubi. România este printre puținele țări care nu sunt dependente de importuri. Proiectul Neptun Deep este poate cel mai important proiect strategic al României în domeniul energiei de după Revoluție și unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale UE în domeniul energiei”.
El admite că este nevoie de conturarea unei strategii la nivel guvernamental despre ce ar urma să facă România cu surplusul de gaz natural.
„O bună parte va merge către sistemul energetic. Centrala Mintia va intra în funcțiune în a doua jumătate a anului viitor, iar centrala de la Iernut va fi gata. O parte din gazul din Marea Neagră va fi consumat pentru producerea de energie electrică. Tot Romgaz are un proiect de a achiziționa Azomureș, aici vorbim de o valorificare superioară”.
În plus, a subliniat el, România trebuie să renunțe total la cărbune din 2030. „La o bună parte din capacități vom renunța la mijlocul anului viitor, dar vor mai rămâne încă capacități importante la Complexul Oltenia și Valea Jiului. Cu ajutorul Fondului de Modernizare vom mai construi încă două centrale în cogenerare care și ele vor necesita o cantitate importantă de gaz”.
Dintre proiectele enumerate de Bușoi, singurul care avansează conform planului este cel al centralei de la Mintia, construit de o companie din Irak, care ar urma să fie gata la finalul anului viitor. Centrala de la Iernut a Romgaz este întârziată de ani de zile și nu se știe când va fi gata, iar celelalte două centrale (de la Rovinari și Turceni, care ar fi trebuit să fie gata în 2026) la fel sunt întârziate, fără un termen de finalizare.
Totodată, Romgaz analizează dacă poate prelua combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș, închis din cauza prețurilor mari la gaze, însă nu a fost luată o decizie până acum.
- „Este acum momentul să vedem în ce măsură gazul pe care îl vom avea disponibil în România din producție internă – și vom avea acces și la LNG din Statele Unite, prin Coridorul Vertical – toate aceste cantități vor trebui să se găsească în proiecte cu valoare adăugată.
- Termoficarea municipiilor din România poate fi un proiect important pentru care avem nevoie de gaz, pentru a aduce un confort sporit românilor.
- În zona petrochimiei, putem gândi de acum parteneriate europene importante, pentru că evident că trebuie atrași investitori americani, europeni, pentru că aceste proiecte trebuie discutate încă din acest moment. Cred că dezbaterea de astăzi este un bun punct de pornire pentru a genera situații concrete, care evident că trebuie să se regăsească într-un plan de acțiune la nivelul Guvernului și al ministerelor direct implicate, în primul rând Ministerul Energiei și cel al Economiei”, a susțin Bușoi.
Nici măcar nu avem unde să depozităm acest gaz, atrag atenția experții
În acestă perioadă, industria din toată Europa este afectată din cauza prețurilor mari la energie, iar Europa, și cu atât mai mult România, nu-și mai permite luxul să piardă industrii, a spus Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei:
„Dacă prețul energiei este mare, investitorii se mută în altă parte, iar pentru România gazul natural este un avantaj competitiv pe care nu avem voie să le irosim. Gazul nu trebuie să fie o marfă exportată, ci o resursă industrială care să stea la baza producției locale. Asta susținem de la Ministerul Economiei și sper că o susținem cu toții”.
Directorul Asociației Producătorilor de Energie din România, Silvia Vlăsceanu, a atras însă atenția că România nici măcar nu are unde să depoziteze acest gaz, odată scos la suprafață.
„De 20 de ani nu s-au mai făcut investiții în capacitățile de stocare a gazelor. Aș vrea să insist că este momentul să reluăm acest program investițional în capacități mari de înmagazinare a gazelor naturale, mai ales în perspectiva începerii exploatării comerciale a gazelor din Marea Neagră, pentru că ne vom trezi că nu vom avea unde să le înmagazinăm și să devenim un hub energetic”, afirmă Vlăsceanu.
Ungaria, Austria, Germania, printre cei interesați să cumpere gaze din Marea Neagră
Potrivit legislației din sectorul gazelor offshore, piața internă are prioritate în valorificarea gazelor din Marea Neagră, însă, deocamdată, au fost semnate doar contracte de export. OMV Petrom a parafat astfel de acorduri cu Uniper (Germania) și cu Energocom (Republica Moldova), însă pentru cantități mici.
Cealaltă companie implicată în proiect este producătorul național Romgaz, care până acum nu a semnat niciun contract pentru vânzarea gazelor din jumătatea care îi revine.
Ungaria a pus și ea de mult ochii pe gaze din Marea Neagră, în contextul în care are o producție proprie insuficientă și este dependentă momentan de importurile de gaze rusești.
În noiembrie, aflat la o conferință pe tema gazelor la București, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat jurnaliștilor că Ungaria este pregătită să înceapă discuțiile pentru achiziția de gaze din Neptun Deep.
„Colaborarea dintre România și Ungaria este exemplară. De la 1 noiembrie am crescut capacitatea interconectorului de gaze dintre cele două țări la 2,7 miliarde de metri cubi. De ce? Pentru că ne bazăm pe creșterea livrărilor în anii următori din România în Ungaria. De ce? Pentru că înțelegem că România va juca un rol foarte important în aprovizionarea cu gaz a regiunii în viitor”, a spus diplomatul maghiar.
„Acum, care va fi structura consumului intern și a exportului de gaz care provine din Neptun Deep este decizia voastră internă. Dacă există gaze care să fie exportate, noi suntem cu siguranță interesați să îl importăm în Ungaria, în baza unui contract comercial. Deci da, suntem interesați de diversificare, suntem interesați să facem România unul dintre furnizorii noștri de gaze”.
Decizia este comercială, în primul rând, și, în al doilea rând, ține de politica României de a consuma aceste gaze, a adăugat el.
Interesul Ungariei pentru gazele românești nu este nou. În urmă cu doi ani, Szijjarto a fost prezent la București la același eveniment, pentru a transmite, de asemenea, că Ungaria dorește să negocieze pentru importurile de gaze din Marea Neagră.
Ironiile Ungariei pentru lipsa unei strategii a României de a folosi gazele din Marea Neagră
În trecut, Ungaria chiar a ironizat România pentru lipsa strategiei de a folosi resursele care vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep.
Unul dintre cele mai memorabile episoade a fost la o conferință de presă organizată la București în anul 2018 de compania de gaze din Ungaria, FGSZ, unde șefii companiei au subliniat că România nu va avea ce să facă cu aceste resurse.
„Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, le-a spus jurnaliștilor Kristof Terhes, președintele FGSZ, potrivit Agerpres.
INTERVIURILE HotNews.ro