Ce s-ar întâmpla dacă Bucureștiul ar renunța la sistemul de termoficare și ne-am pune toți centrale de apartament

Bucureștenii racordați la sistemul centralizat de termoficare stau fără apă caldă și căldură cu săptâmânile din cauza avariilor, iar Primăria Capitalei plătește în fiecare an subvenție 1 – 1,5 miliarde lei pentru a acoperi pierderile din rețea, 37% din gigacaloriile cumpărate. În aceste condiții, foarte multă lume se întreabă de ce pur și simplu nu renunțăm la acest sistem și să ne punem toți centrale de apartament, pe gaz sau electrice. Lucrurile sunt însă foarte complicate.

Sistemul de termoficare din București este format din ELCEN, aflată la Ministerul Energiei, care produce energie termică și electrică, și Termoenergetica, compania Primăriei Capitalei, care are rețeaua de distribuție (n.r.-țevile).

Termoenergetica cumpără gigacaloriile de la ELCEN și le vinde bucureștenilor racordați la sistemul centralizat de încălzire: 10.032 de Asociații de proprietari/locatari din 8.091 de blocuri de locuințe, 74 de cămine și 313 imobile/case, reprezentând aproximativ 1.170.000 de oameni. Sau peste 560.000 de apartamente.

Dacă, să spunem, de mâine sistemul centralizat de încălzire s-ar închide, am avea trei probleme majore, spun specialiștii consultați de HotNews.ro.

„Ar dura 5-10 ani trecerea pe centrale pe gaz și electrice”

În primul rând, rețeaua electrică și cea de gaze nu are face față, fiindcă nu sunt dimensionate pentru un consum atât de mare, împărțit în tot orașul.

• „În primul rând, nu poți să faci așa ceva de la o zi la alta. Presupune un anumit interval de timp. Adică se poate închide termoficarea, dar să treci 600.000 de apartamente pe centrale pe gaz s-ar putea să dureze ani, 5-10 ani. Nu se poate face într-o vară.
• Doi, conductele de distribuție a gazului nu sunt făcute să preia un astfel de debit. Asta înseamnă că trebuie să spargi tot Bucureștiul, să bagi alte conducte.
• Gaze ar fi, să presupunem că centralele de apartament ar consuma ce consumă CET-urile, doar că apare o altă problemă, CET-ul produce și energie electrică, deci din start o parte din energia electrică produsă de aceste CET-uri nu va mai fi”, a explicat pentru HotNews.ro Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Și Claudiu Crețu, directorul Termoenergetica, spune același lucru.

• „Ar trebui țevi de gaz care să susțină acel consum. Și aici găsim declarația lui Eric Stab, directorul Engie, care spune că redimensionarea rețelei de distribuție a gazului ar lua vreo 10 ani și ar costa foarte mult. Adică trebuie să spargem orașul vreo 10 ani ca să punem rețele de distribuție a gazului care să susțină acel consum.
• Și dacă s-ar face pe electric, ar cădea rețeaua electrică. Cade vara, de la câteva aparate de aer condiționat, ați văzut. La consumul de energie electrică necesar pentru încălzirea populației ar cădea rețeaua de distribuție. Ar însemna că este nevoie și de acei MW pentru încălzirea orașului. Și de unde îi iei, când ai pierdut și ce produce ELCEN-ul?
• Cu alte cuvinte, frig și întuneric. Eu spun că nu se poate, logic vorbind. Să spunem că s-ar face rețeaua de gaze necesară, dar tot ar trebui echipe care să monteze sute de mii de centrale individuale. Vă dați seama de câte echipe de montaj este nevoie?”, a explicat Claudiu Crețu.

„Rețeaua de gaze nu este construită și nu este dimensionată să preia un asemenea consum”

Și Adrian Tudora, administratorul special al ELCEN, este de aceeași părere.

• „Rețeaua de gaze nu este construită și nu este dimensionată să preia un asemenea consum, pentru încă peste 550.000 de apartamente. Nu știu cu cât ar crește consumul de gaz, dar crește sigur. Și problema nu este neapărat de creșterea consumului, cât de capacitatea de distribuție. Una este să vii cu o conductă groasă, într-un CET și să ai 4 CET-uri, și alta este să vii cu conducte printre blocuri.
• Nici nu știu dacă este legal să pui peste tot între blocuri conducte de dimensiunea asta, cu debite așa de mari. Noi acum nu avem rețeaua asta. Ce avem a fost gândit să alimenteze aragazuri, nu centrale individuale. Plus, că nu am eu de unde să cumpăr gaz pentru ELCEN, dar pentru atâtea centrale, unde sigur se va consuma mai mult”, a explicat Tudora.

Acesta spune că apar și probleme legate de siguranță.

„Chiar dacă sunt instalații vechi, noi la ELCEN facem mentenanța și verificările periodice, care sunt cerute de lege, iar în apartamente nu știu dacă toată lumea face controalele la timp, își schimbă centrala la timp”, a explicat Tudora.

Apoi, ELCEN, produce în primul rând curent electric, apa caldă care ajunge la bucureșteni fiind de fapt un produs rezultat în urma primului proces. ELCEN nu poate să producă doar apă caldă sau doar curent electric. Dacă ELCEN s-ar închide, am rămâne fără o bună parte din energia electrică necesară Bucureștiului.

„ELCEN produce în cogenerare, noi producem și energie electrică cu gazul pe care-l consumăm. Avem un disponibil de 580 MW electrici, față de un consum de aproximativ 1000 de MW la nivelul Bucureștiului. Deci ar dispărea din sistemul electric național cam 8%, iar pentru București jumătate din necesar”, a explicat pentru HotNews.ro Adrian Tudora, administratorul special al ELCEN.

„Poluarea ar crește exponențial”

În al treilea rând este vorba despre poluare. Orașul ar fi mult mai poluat dacă și-ar pune toată lumea centrale individuale.

• „Poluarea ar crește exponențial. Păstrând proporțiile, nivelul emisiilor la instalațiile ELCEN-ului de ardere este la un nivel mult mai mic decât la instalațiile de încălzire individuale. La centralele de apartament coșurile sunt scoase pe geam pornind de la înălțimea de 2m și până la etajul 10-12.
• Coșurile CET-urilor sunt la sute de metri înălțime și sunt construite în urma unor studii de impact și dispersie, ținând cont de curenții de aer din zona respectivă. De ce? Ca emisiile să se disperseze pe o suprafață mare, ca ceea ce ajunge eventual la sol să ajungă în concentrații extrem de mici, care să nu fie periculoase.
• Iar dacă se produce acel fenomen de inversiune termică, care se produce în fiecare an la un moment dat, staturile astea de noxe emise de centralele individuale rămân la nivelul nostru. CET-urile au coșurile la 280-300 m, depinde cum au stabilit studiile, studii care stau chiar la baza autorizației de mediu. Centralele individuale de apartament nu au autorizație de mediu”, a explicat Adrian Tudora.

Acesta spune că CET-urile sunt monitorizate tot timpul, este un sistem online. „Ne încadrăm în cerințele europene de mediu, am schimbat toate instalațiile de ardere”, a explicat Tudora.

Oana Neneciu: „Dacă am renunta la termoficare ar fi ca și cum am bate ultimul cui”

Oana Neneciu, directorul executiv Ecopolis, unul dintre ONG-urile care au pus baza rețelei independente de monitorizare a calității aerului – aerlive.ro, spune că Bucureștiul este orașul european cu cel mai mare cost asociat poluării, respectiv 3004 euro/cap de locuitor pe an.

• „Asta este suma pe care o cheltuim din cauza activităților noastre, din cauza lipsei politicilor publice performante și a nepăsării. În 2021, poluarea a cauzat moartea a 2.869 de bucureșteni, arată ultimul studiu Aerlive. Copiii sunt cei mai afectați de poluare, la fel și vârstnicii.
• Situația e destul de rea și aproape zilnic asistăm la valori mari și foarte mari ale poluanților: praf, oxizi de azot și alte gaze. Dacă am renunta la termoficare ar fi ca și cum am bate ultimul cui. Centralele individuale sunt foarte poluante și nu sunt o soluție pentru orașele aglomerate, precum Bucureștiul.
• E ca și cum am merge 24 din 24 de ore cu o mașină diesel euro3, 7 zile pe săptămâna, 5-6 luni pe an. Probabil că nu murim după primii ani, dar sănătatea noastră și a copiilor noștri va fi cu siguranță afectată. Comisia Europeană plănuiește eliminarea treptată a acestor centrale, nu e fezabil să gândim că asta va fi o soluție pe termen mediu și lung. ”, a explicat Oana Neneciu.

Aceasta spune că cea mai bună decizie este modernizarea sistemului de termoficare și investiții în instalații de energie regenerabilă.

„Ce se poate face, și ar trebui, ar fi investiții în rețeaua de termoficare, modernizarea acesteia, retehnologizarea CETurilor și multe investiții și subvenții pentru instalațiile de energie regenerabilă”, a mai spus Oana Neneciu.

Acesta este și trendul la nivel european.

„Eu nu știu vreo țară din Europa care să fi renunțat la sistemul de termoficare. Trendul este să investești în aceste sisteme, sunt și foarte mulți bani europeni disponibili pentru asta”, a spus și Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

„Trendul la nivel european este pentru sistemul centralizat. Fondul de modernizare presupune finanțarea sistemelor centralizate de termoficare ca proiecte prioritare. Sistemele centralizate de termoficare pot îngloba și energie regenerabilă, și așa funcționează orașele civilizate, de exemplu Copenhaga. Deșeurile devin energie, poate fi integrată energia geotermală, pompe de căldură și orice alte surse, inclusiv biomasă. Modalitatea optimă de consum a gazului natural este în cogenerare. Prin cogenerare randamentul este superior, peste 90%, beneficiem și de energie termică și electrică”, spune și Claudiu Crețu, directorul Termoenergetica.

Foto: Dreamstime.com