Ce se discută la marea conferință de politici climatice COP29 din Azerbaidjan
În controversatul stat Azerbaidjan, care s-a îmbogățit datorită petrolului și gazelor, a început marea conferință de politici climatice COP29. Ea vine la un an de la conferința COP28 care, deși a marcat și progrese, a adus și blocaje și amânări semnficative. Care sunt temele principale ale conferinței de la Baku.
COP29 ține 12 zile
Negocierile din cadrul COP29, organizat la Baku, vor aborda subiecte esențiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice, arată o analiză publicată de InfoClima.ro.
Conferința climatică COP29 a început pe 11 noiembrie și se încheie pe data de 22.
Printre cele mai importante teme se numără finanțarea climatică, în special cu privire la responsabilitatea țărilor dezvoltate de a susține financiar statele în curs de dezvoltare.
Dezbateri importante au loc cu privire la mecanismul „New Collective Quantified Goal” (NCQG), aplicarea Articolului 6 al Acordului de la Paris, care stabilește principiile cooperării internaționale între piețele de carbon, și extinderea fondului „Loss and Damage”, esențial pentru a spori capacitatea de răspuns a țărilor în curs de dezvoltare la impactul schimbărilor climatice.
Pentru România, COP29 aduce în prim-plan aspecte critice atât pentru obiectivele climatice, cât și pentru securitatea energetică și dezvoltarea economică durabilă. România este implicată în diverse inițiative ce vizează creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare, precum și pentru managementul carbonului și implementarea tehnologiilor de captare și stocare a acestuia.
De asemenea, la COP29 sunt dezbătute inițiative de cooperare regională menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între regiunea Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României noi oportunități de colaborare și consolidare a securității energetice.
Azerbaidjanul poate facilita un dialog amplu între economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare pentru stabilirea unor soluții acceptabile pentru un număr larg de actori cu privire la reducerea dependenței de combustibili fosili și creșterea investițiilor în energie curată. Angajamentele asumate pentru reducerea treptată a consumului de combustibili fosili în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris sunt de o importanță deosebită pentru țările producătoare de petrol și gaze, precum România și Azerbaidjanul, oferindu-le oportunitatea de a-și consolida rolul în diplomația climatică globală.
Finanțarea este unul dintre subiectele importante, alături de Articolul 6
Se preconizează că această conferință va fi una axată pe finanțare. Unul dintre principalele puncte va fi reevaluarea după 15 ani (ultima efectuată în 2009) a finanțării țărilor vulnerabile în fața efectelor schimbărilor climatice. Atunci când țările au semnat Acordul de la Paris în 2015, acestea au decis să stabilească un „nou obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice” (NCQG) pentru a înlocui obiectivul existent stabilit in 2009 de 100 de miliarde de dolari pe an. NCQG urmează să fie adoptat în acest an la COP29 din Azerbaidjan.
Articolul 6 se referă la crearea unor piețe internaționale de carbon de conformitate, guvernate de normele Acordului de la Paris, unde țările pot comercializa credite de carbon. În temeiul articolului 6, reducerile de emisii care au fost autorizate pentru transfer de către guvernul țării vânzătoare pot fi vândute unei alte țări, însă numai o singură țară poate lua în considerare reducerea de emisii pentru NDC-ul său. Articolul 6 din Acordul de la Paris permite țărilor să tranzacționeze credite de carbon în vederea atingerii obiectivelor lor climatice naționale.
INTERVIURILE HotNews.ro