Ce spun nepalezii care protestează pentru schimbare în țara lor: „Vreau ca tinerii care au plecat în străinătate să se întoarcă”. Un cuvânt e pe buzele tuturor

Nepalul se confruntă cu cea mai gravă criză politică de la abolirea monarhiei, în 2008, după ce protestele violente anticorupție din această săptămână și intervenția brutală a autorităților au provocat 30 de morți și l-au forțat pe premier să demisioneze, transmite agenția Reuters.

Prim-ministrul Nepalului, K.P. Sharma Oli, și-a dat demisia marți, în timp ce manifestanții anticorupție sfidau o interdicție de circulație pe termen nelimitat și s-au ciocnit cu poliția, la o zi după ce 19 persoane au murit în proteste violente declanșate de o interdicție asupra rețelelor de socializare folosite de nepalezi pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupția din țară.

Guvernul lui Oli a ridicat interdicția privind rețelele de socializare după ce protestele s-au intensificat luni, poliția folosind gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva manifestanților care încercau să ia cu asalt parlamentul. Nouăsprezece persoane au fost ucise și peste 100 rănite în violențele din prima zi.

Dar protestele au continuat marți, ceea ce l-a forțat pe Oli să renunțe la funcție și a aruncat Nepalul într-o nouă incertitudine politică. Agenția Reuters transmite joi că liderii aleși de protestatari negociează cu șefii armatei instalarea unui premier interimar.

O opțiune „neînfricată” pentru conducerea Nepalului

Fosta președintă a Curții Supreme, Sushila Karki, care a devenit în 2016 prima femeie numită în această funcție în Nepal, a fost propusă de protestatari președintelui și șefilor armatei pentru a deveni premier interimar.

„O vedem pe Sushila Karki așa cum este cu adevărat – onestă, neînfricată și de neclintit”, a spus Sujit Kumar Jha, un susținător al mișcării de protest, în vârstă de 34 de ani. „Ea este alegerea potrivită. Atunci când adevărul este lăsat să grăiască, el sună precum Kark”, a mai spus el.

Însă manifestațiile furioase au fost conduse de Generația Z a țării, tineri în mare parte la sfârșitul adolescenței sau la începutul vârstei de 20 de ani. Reporterii agenției Reuters au discutat cu câțiva dintre aceștia.

Pawan Sharma, 20 de ani, student:

„Am fost acolo, în clădirea parlamentului, și am văzut oameni împușcați chiar în fața mea. Acest protest este despre corupția din țară. Acum am dat jos complet guvernul. Am obținut ce ne-am dorit. Speranța mea este să avem noi lideri, aleși… Nu vrem lideri vechi”.

Srijana Bhujel, 19 ani, muncitoare într-o fabrică de confecții:

„Sper ca viitorul să fie lipsit de corupție. De asemenea, îmi doresc ca milioanele de tineri care au plecat în străinătate să nu mai facă asta.

Vreau ca tinerii care au plecat în străinătate să se întoarcă în Nepal și sper ca zilele ce vor veni să fie mai bune decât cele trecute”.

Sunita Khadka, 21 de ani, studentă:

„Toate aceste acte de vandalism nu ar fi trebuit făcute, istoria nu ar fi trebuit distrusă. Acum este datoria noastră să construim această națiune. Trebuie să oprim plecarea tinerilor în străinătate. Locurile de muncă trebuie create în țară”.

„Corupție”, cuvântul care revine constant în comentariile nepalezilor

Avash Regmi, 25 de ani, fotograf independent:

„Politicienii corupți trebuie dați afară din parlament și trebuie numiți noi lideri, cu o viziune bună. Această luptă este împotriva corupției. Așteptarea mea este ca toate sistemele să fie administrate corespunzător… Acestea sunt așteptările mele de la noul guvern”.

Amrita Tiwari, 17 ani, studentă:

„Mama nu m-a lăsat să merg la protestul principal. Am vrut să fac ceva pentru țara mea, așa că ajut la curățarea zonelor unde au avut loc protestele.

Toată lumea protesta împotriva miniștrilor corupți, aceasta era principala acțiune. Guvernul a început să tragă asupra studenților în uniformele lor școlare, așa ceva nu ar trebui să se întâmple. Eu vreau, și toată lumea are nevoie, de un lider bun, cineva care să poată conduce țara într-un mod corect”.

Saran Shrestha, 27 de ani, profesor:

„Nu aveam nicio oportunitate de angajare. Toți tinerii din clasa de mijloc, ca mine, trebuiau să plece din țară. Cred că am făcut ceea ce trebuia protestând, ridicându-ne vocea. Dacă puterea ajunge în mâinile unor tineri potriviți, Nepal va merge în direcția corectă… altfel va fi și mai rău. Sper ca tinerii lideri să fie acolo pentru a salva Nepalul”.

Emigrarea pentru muncă, o altă preocupare printre nepalezii care protestează

Karan Kulung, 18 ani, student:

„La început, credeam că voi pleca în străinătate pentru a-mi căuta oportunități, deoarece simțeam că nu există viitor aici după ce termin liceul, dar acum perspectiva mea s-a schimbat. Ținta mea este să contribui la construirea Nepalului și la crearea unui viitor mai bun aici”.

Sabin Tamang, 20 de ani, angajat într-un restaurant:

„Pentru a ne dezvolta țara, trebuie să alegem oameni buni în loc să alegem rude. Ar trebui să încredințăm viitorul țării unei persoane care are o ideologie bună și care nu este egocentrică”.

Anjana Tiwari, 20 de ani, studentă:

„Ne așteptăm să facem din țara noastră o țară precum Danemarca, lipsită de corupție. Sperăm să alegem un lider bun și harnic, care să facă din țara noastră una frumoasă din toate punctele de vedere. Noi – toată Generația Z, toți nepalezii – avem aceleași așteptări de la noul nostru lider, care va fi ales în câteva zile”.

Deși s-a confruntat cu instabilitate politică și incertitudine economică de la protestele ce au dus la abolirea monarhiei în 2008, tulburările de acum sunt cele mai grave din ultimele decenii în această țară săracă de la poalele Munților Himalaya.

Problemele economice au făcut numeroși nepalezi să își caute de muncă în afara țării, numărul lor ajungând la aproximativ 3,5 milioane, potrivit datelor programului de cercetare asupra migrației MIDEQ.

Muncitorii din Nepal reprezintă și cel mai mare procent al muncitorilor străini din România, numărul lor ajungând anul acesta la 18.722 de persoane, potrivit datelor publicate în luna iulie de Inspectoratul General de Imigrări (IGI) de la București.