Ce știu românii despre prevenția cancerului? Femeile cred într-o proporție mai mare decât bărbații că stresul și alimentația nesănătoasă reprezintă un factor de risc

O proporție satisfăcătoare de români crede că afecțiunile oncologice pot fi vindecate dacă sunt depistate devreme, arată Studiul de cunoștințe privind prevenția și diagnosticul precoce al cancerului, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.

Principalele concluzii ale studiului:

• Dacă este depistat devreme, cancerul poate fi tratat, în cele mai multe cazuri, cred 43% dintre intervievați; aproximativ unul din zece respondenți susține că acest lucru se poate întâmpla în extrem de puține cazuri sau deloc. Pe măsură ce cresc nivelul de educație formală și veniturile, proporțiile celor care consideră că maladia poate fi tratată în cele mai multe cazuri cresc și ele; de asemenea, procentul celor care cred acest lucru e mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

• Mai mult de două treimi dintre intervievați cred că toate elementele menționate se constituie în factori de risc pentru apariția cancerului în foarte mare și mare măsură. În ordinea proporțiilor reieșite din cercetare, factorii de risc sunt stresul, alimentația nesănătoasă, fumatul, greutatea crescută, imunitatea scăzută, moștenirea genetică, anumite infecții, consumul de alcool, poluarea, lipsa activității fizice și expunerea prelungită la radiații UV. În cadrul grupei de vârstă 50-74 de ani, ordinea factorilor de risc este puțin diferită, fumatul aflându-se pe al doilea loc și imunitatea scăzută pe al patrulea. Femeile cred în proporții mai mari decât bărbații că stresul și alimentația nesănătoasă reprezintă un factor de risc pentru apariția cancerului în măsură mare și foarte mare.

• Principalele măsuri de prevenție a cancerului menționate de respondenții unui studiu recent au fost: schimbarea alimentației (proporție mai mare în rândul persoanelor din grupa de vârstă 50- 74 de ani), realizarea unor analize/investigații, precum și a unor controale medicale, dar și renunțarea la fumat. Mai sunt amintite scăderea greutății și practicarea sportului, dar și realizarea unor ecografii mamare/mamografii, precum și alte măsuri.

• Proporțiile celor care declară că au medic de familie sunt mai mici în rândul persoanelor cu nivel scăzut de educație și al celor neocupate, precum și al persoanelor cu venituri mici.

• Patru din zece persoane intervievate și aproape șase din zece persoane din grupa de vârstă 50-74 de ani au declarat că merg la medicul de familie cu o frecvență de patru ori pe an sau mai des.

Dr. Carmen Ungurean, INSP

„Acest studiu ne oferă o bază de la care să pornim în construirea mesajelor de informare, educare și comunicare consecvente, dar este nevoie de un limbaj comun la nivelul profesioniștilor din sistemul de sănătate, astfel încât mesajele să fie consistente și bine înțelese și să răspundă nevoilor de informare ale populației”. – dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică

Studiul de cunoștințe privind prevenția și diagnosticul precoce al cancerului a fost realizat de Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie pe 1.523 respondenți cu vârsta între 25 și 74 ani, dintre care 900 cu vârsta între 50 și 74 ani.

Foto: Dreamstime.com.

Citește și:

• Poate fi boala secolului prevenită prin alimentație și un stil de viață sănătos? „Cu intervenții minore asupra modului de viață se poate crea o imunitate bună”