Ce taxe noi vor plăti firmele în 2026. Noile situații în care Fiscul îți poate declara firma inactivă

De la 1 ianuarie 2026 vor crește mai multe taxe atât pentru populație, cât și pentru firme, potrivit Legii nr. 239/2025. Noile reguli vor intra în vigoare de la 1 ianuarie și vor impune firmelor taxe mai mari, obligații suplimentare și un regim mai strict de conformare.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

• Societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la momentul regularizării diferențelor realizate din distribuirea dividendelor față de rezultatele exercițiului financiar;
• Firmele la care activul net contabil înregistrat pe baza situațiilor financiare anuale este mai mic decât jumătate din valoarea capitalului social subscris, nu pot restitui acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate împrumuturile luate de la aceștia. Activul net contabil (ANC) se calculează ca diferență între totalul activelor firmei și totalul datoriilor sale.​ Este suma pe care ar primi-o acționarii/asociații în caz de lichidare, după valorificarea tuturor bunurilor și plata tuturor datoriilor către terți;
• În cazul în care nu se respectă regularizarea de dividende și se distribuie dividende sau se restituie împrumuturile când activul net contabil este sub limita prevăzută de lege sau se acordă împrumuturi către asociați/acționari/entități afiliate înainte de regularizarea dividendelor, atunci societatea ce beneficiază de dividende sau împrumuturi împreună cu acționarii/asociații răspund în solidar în limita dividendelor și a împrumuturilor pentru eventualele obligații fiscale neachitate înregistrate la nivelul societății ce a distribuit dividende, a restituit împrumuturi sau a acordat împrumuturi. Nerespectarea interdicțiilor enumerate anterior se sancționează și contravențional cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, ANAF fiind instituția autorizată să aplice sancțiunea;

Ai firma pe pierdere? Mai întâi acoperi pierderea și abia apoi dai dividende

• Se reglementează situația prin care există o pierdere contabilă înregistrată în exercițiile anterioare și se intenționează doar distribuirea de dividende în perioada curentă. Mai întâi se va acoperi pierderea contabilă din perioada anterioară, se va constitui rezerva legală dacă nu a fost anterior constituită și abia ulterior se pot distribui dividende;
• Societățile care în baza situațiilor financiare anuale înregistrează activul net redus la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social nu pot distribui dividende decât după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege. În mod similar se procedează și când se intenționează distribuirea de dividende interimare. Nu se pot acorda dividende interimare până nu se reconstituie activul net;

• Nerespectarea obligației societății de a reconstitui activul net contabil la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social este contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei;
• În situația în care există pierderi înregistrate pe baza situațiilor financiare anuale, iar activul net contabil s-a redus la mai puțin de jumătate din capitalul social și, în același timp, societatea are datorii față de acționari sub forma împrumuturilor sau a altor finanțări primite, se impune ca în termen de 2 ani de la sfârșitul exercițiului financiar prin care s-a constatat existența pierderilor să majoreze capitalul social pe seama acestor împrumuturi. Nerespectarea acestei obligații se sancționează contravențional cu amendă de la 40.000 lei la 300.000 lei. Aplicarea acestor sancțiuni se va face începând cu anul 2027 prin raportare la situațiile financiare care încep la data de 1 ianuarie 2025 sau ulterior.

Valoarea minimă a capitalului social pentru societăți nou înființate este de minim 500 lei

• Valoarea minimă a capitalului social pentru societăți nou înființate este de minim 500 lei. Această valoare a capitalului social se poate păstra atâta timp cât cifra de afaceri a societății este mai mică de 400.000 lei. Cifra de afaceri se va identifica prin situațiile financiare anuale ale exercițiului anterior. Dacă cifra de afaceri înregistrată în exercițiul anterior depășește plafonul de 400.000 lei, atunci valoarea capitalului social trebuie să fie de minim 5.000 lei. Termenul de majorare a capitalului social este până la sfârșitul exercițiului financiar anterior celui în care s-a depășit plafonul;
• Pentru societățile cu răspundere limitată (exclude celelalte forme de societăți) înmatriculate și existente la intrarea în vigoare a prezentei legi ce au un capital social mai mic decât cel impus prin prezenta lege, termenul de majorare a capitalului social este de maxim 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru societățile cu răspundere limitată ce își majorează capitalul social până la data de 31 decembrie 2026, ce au ca motivație doar respectarea prezentei legi, se acordă o reducere de 50% din tariful de publicare a anunțului în Monitorul Oficial;
• În cazul în care societatea cu răspundere limitată nu majorează capitalul social în termenul amintit anterior, sancțiunea este dizolvarea societății fie la cererea ONRC, fie la cererea oricărei persoane interesate

În cadrul procedurii de eșalonare la plată, Statul introduce un nou instrument juridic

• În cadrul procedurii de eșalonare la plată, Statul introduce un nou instrument juridic, un contract de fideiusiune aplicabil pentru debitorii persoane juridice. Contractul de fideiusiune este un angajament juridic prin care o persoană (fideiusorul) promite că va plăti datoria altei persoane dacă aceasta nu o mai plătește. Acest contract se semnează între persoana juridică debitoare ce solicită eșalonarea la plată și beneficiarii reali definiți conform legislației de combatere a spălării banilor. În esență, prin acest contract beneficiarii reali garantează plata către bugetul de stat a persoanei juridice;
• Se introduce o nouă procedură de valorificare a bunurilor sechestrate – vânzarea la licitație prin mijloace electronice. Prin intermediul unei platforme electronice organul fiscal poate să scoată la licitație bunurile sechestrate. Durata unei licitații este între 5 și 30 de zile, iar taxa pentru participare este de 10% din prețul de pornire. Pentru participanții ce nu sunt declarați câștigători, taxa de participare se restituie în termen de 5 zile;
• În ipoteza în care se vând părțile sociale ale unei societăți cu răspundere limitată, pentru care prezumăm existența unor obligații către buget, de către asociatul ce deține controlul societății, această cesiune este opozabilă organului fiscal dacă sunt îndeplinite următoarele trei condiții:

a)În termen de 15 zile de la data cesiunii este notificat organul fiscal de respectiva cesiune și se prezintă actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;

b)Dacă societatea înregistrează obligații fiscale restante, fie cedentul, fie cesionarul, trebuie să constituie garanții în favoarea bugetului de stat cel puțin egale cu obligațiile restante așa cum rezultă dintr-un certificat de atestare fiscală ce poate fi solicitat atât de cedent, cât și de cesionar;

c)În situația existenței obligațiilor fiscale restante, pentru înregistrarea modificării în Registrul Comerțului trebuie să se prezinte dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții;

Registrul Comerțului verifică constituirea garanțiilor și solicită un certificat de atestare fiscală de la ANAF;

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor: dispare cota de 3%

Cota de impozitare de 3% aplicată veniturilor microîntreprinderilor a fost eliminată. Începând cu 1 ianuarie 2026, va exista o singură cotă de impozit, de 1%, aplicabilă firmelor cu cifră de afaceri de până la 100.000 de euro.

În anul 2025, regimul a fost diferențiat: microîntreprinderile cu venituri de până la 60.000 de euro au plătit un impozit de 1%, în timp ce firmele cu venituri cuprinse între 60.000 și 250.000 de euro au fost taxate cu 3%.

Codul fiscal prevedea deja pentru 2026 reducerea plafonului maxim pentru încadrarea ca microîntreprindere, de la 250.000 la 100.000 de euro. Prin modificările introduse prin OUG „trenuleț”, această ajustare este dublată de scăderea cotei de impozitare de la 3% la 1% pentru microîntreprinderile cu cifră de afaceri peste 60.000 de euro, dar sub noul plafon de 100.000 de euro.

Reducerea IMCA în 2026 și eliminarea sa în 2027

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro, va fi redus de la 1% la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, urmând să fie eliminat complet din 2027.

Tot din 2027 va fi eliminat și impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), de 0,5%, aplicabil companiilor din sectorul petrolului și gazelor naturale.

În același timp, autoritățile vor renunța și la așa-numita „taxă pe stâlp” — impozitul pe construcții speciale, cu cote de 0,5% sau 0,25%, în funcție de tipul activelor deținute de companii.

Legislația în domeniul combaterii insolvenței este amplu modificată

• . Din perspectivă fiscală amintim faptul că debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere privind aplicarea procedurii insolvenței în termen de maxim 45 de zile de la apariția stării de insolvență. Când se depune cererea adresată tribunalului se va prezenta dovada notificării organului fiscal cu privire la intenția deschiderii procedurii insolvenței. Notificarea organului fiscal competent se realizează cu 15 zile înainte de depunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței. În termen de 60 de zile de la publicarea în BPI a notificării privind deschiderea procedurii organele de inspecție fiscală vor efectua inspecția fiscală pe baza analizei de risc. Judecătorul sindic poate acorda o prelungire a termenului cu maxim 60 de zile pentru motive temeinic justificate;
• Sancționarea muncii „la negru” se înăsprește. Amenzile prevăzute de Codul muncii pentru primirea la muncă a unei sau mai multor persoane fără încheierea unui contract de muncă se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată fără ca amenda totală să nu depășească 1.000.000 lei;
• În domeniul jocurilor de noroc se interzice operatorilor economici ce dețin licență clasa a II-a să realizeze unele activități din domeniul jocurilor de noroc dacă nu deține licență clasa I. Notă: Licențele ONJN clasa I și clasa a II‑a au roluri diferite în domeniul jocurilor de noroc din România. În esență, clasa I este pentru operatorii care „organizează” jocuri, iar clasa a II‑a pentru cei care oferă servicii conexe acestora.​

Nota redacției: Licența de clasă I este licența pentru operatorii care organizează efectiv jocuri de noroc, fie tradiționale (săli de joc, cazinouri fizice, pariuri offline), fie la distanță (online). Un site de casino sau pariuri sportive pe care joacă utilizatorii finali trebuie să dețină licență de clasă I și autorizațiile aferente pentru a putea oferi legal jocuri de noroc în România.​

Licența de clasă a II‑a este pentru persoanele juridice care nu organizează jocul propriu‑zis, ci prestează servicii conexe pentru operatorii de clasa I. În această categorie intră, de exemplu, furnizorii de software de jocuri, procesatorii de plăți pentru jocuri de noroc online, serviciile de hosting/platformă, auditori, certificatori sau alte servicii tehnice și de suport necesare operatorilor licențiați.

Din 2026 apar două noi situații de inactivitate fiscală pentru firme. Ce riscă acestea

ANAF va putea declara firmele ca fiind inactive în două noi situații, conform Legii 239/2025, respectiv Pachetul 2 fiscal. În plus, dacă în termen de un an administratorii acelor societăți nu le reactivează, Fiscul va cere dizolvarea.

„Dacă până acum vorbeam de 7 cazuri în care o firmă putea să devină inactivă fiscal, din 2026 vor fi 9 astfel de situații. Cele două apărute se referă la faptul că societatea nu deține un cont de plăți în România (ori la una dintre unitățile Trezoreriei), respectiv nu au fost depuse situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora”, a declarat Anamaria Chiru, Tax Partner în cadrul Dobrinescu Dobrev SCA.

În acest moment, contribuabilul este declarat inactiv și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității dacă se află în una dintre următoarele situații:

1. Nu-și îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;

2. Se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;

3. Organul fiscal central constată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;

4. Inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului;

5. Durata de funcționare a societății este expirată;

6. Societatea nu mai are organe statutare;

7. Durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.

O altă noutate ține de faptul că perioada de inactivitate va fi de un an. Excepția o reprezintă contribuabilii care își înregistrează inactivitatea la Registrul Comerțului, unde durata maximă este de 3 ani dacă nu își reiau activitatea.

Ce riscă firmele inactive

Două dintre cele mai importante consecințe ale faptului că o firmă poate fi declarată inactivă sunt legate de faptul că nu se acordă dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor efectuate și se anulează înregistrarea în scopuri de TVA.

Reactivarea ar trebui să se facă într-un an. În caz contrar, ANAF va cere dizolvarea acestora.

Cererea de dizolvare se va face atât în situația în care firma nu figurează cu obligații fiscale restante, cât și în situația în care figurează cu datorii, dacă nu este subiectul unor sesizări penale.

Pentru a fi reactivate, societățile vor trebui să-și îndeplinească obligațiile declarative și să nu aibă datorii la Stat.

Obligația de a accepta plata cu cardurile de debit

Obligația de a accepta plata cu cardurile de debit, credit sau preplătite, prin terminale POS și/sau alte soluții moderne de plată, inclusiv aplicații pentru plăți electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate într-un an. În prezent, această obligație revine doar la depășirea plafonului de 50.000 de lei.

„Modalitatea de implementare a acestei obligații este lăsată la aprecierea persoanelor vizate, astfel ca acceptarea de către acestea a cardurilor de debit, de credit sau preplătite ca mijloc de plată să se poată realiza prin intermediul oricărei variante dintre cele menționate”, spune legiuitorul.

Vameșii pot folosi echipamente de înregistrare audio-video de tip body worn

• În domeniul inspecțiilor vamale se modifică Codul Vamal al României în sensul că personalul desemnat din cadrul AVR pot să folosească echipamente de înregistrare audio-video de tip body worn. Acest personal din cadrul AVR poate să efectueze înregistrări video-foto fără consimțământul persoanelor vizate;
• În cadrul procedurilor realizate de Direcția Antifraudă Fiscală, în timpul serviciului personalul va purta uniformă cu însemne și ecusoane distinctive. Și aceste persoane vor utiliza echipamente de înregistrare audio-video de tip bodycam. Imaginile foto sau video se pot păstra o perioadă de maxim 6 luni cu excepția desfășurării unei proceduri judiciare;
• Pentru importurile de bunuri sub forma unor colete cu descărcare pe teritoriul României provenite din state terțe a căror valoare declarată este mai mică de 150 euro se va plăti o taxă de 25 lei. Obligația de colectare, declarare și virarea va fi realizată de furnizorii de servicii poștale (societățile de curierat). Termenul de declarare și de plată este până pe 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea. Curierii trebuie să păstreze evidențe detaliate privind coletele livrate pe o durată de minim 5 ani;