Ce va urma? Republica Moldova va avea alegeri parlamentare anticipate?
Astăzi a eșuat cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern al Republicii Moldova. Societatea moldovenească este preocupată de întrebarea “Ce va urma? Vom avea alegeri parlamentare anticipate?”
Pentru a produce acele schimbări pe care cetățenii Republicii Moldova și le doresc, este nevoie de o nouă majoritate politică în Parlament, de parlamentari care nu sunt corupți, șantajabili, traseiști și mai ales fără probleme penale. Practic este nevoie de o metamorfoză a întregii garnituri politice.
Prea des în politicul moldovenesc am avut parte de “jocuri de șah” și de prea puține ori exponenții șarlataniei, înșelătoriei și stratagemelor au fost pedepsiți.
Cu toate că procurorul general al Republicii Moldova a cerut ridicare imunității a doi parlamentari ai partidului Șor și aceștia au fost reținuți, este nevoie de scoaterea în afara legii a acestui partid, mai ales că majoritatea parlamentarilor Șor sunt beneficiari ai “furtului miliardului”, identificați și de raportul Kroll.
Este totuși dezamăgitor că aceste alegeri anticipate nu au reușit să fie declanșate imediat după alegerile prezidențiale, pentru că desigur componența Parlamentului Republicii Moldova ar fi arătat diferit, iar până acum un guvern cu puteri depline ar fi reușit să facă achiziții pentru un vaccin anti-Covid care ar fi ajuns la o parte mai mare a populației. Odată cu tărăgănarea acestor alegeri, socialiștii au reușit să iasă din dezastrul înfrângerii la alegerile prezidențiale. Acum ne punem întrebarea, va reuși dreapta să obțină o majoritate parlamentară în viitorul Parlament? Ori va avea nevoie din nou de un parteneriat cu un partid de centru-stânga/ stânga?
Deputații socialiști au atacat la Curtea Constituțională decretul prin care fosta ministră a finanțelor Natalia Gavrilița a fost înaintată de Maia Sandu la funcția de prim-ministru. Această sesizare are menirea de considera nul primul decret al Maiei Sandu, iar înaintarea lui Igor Grosu să fie considerată prima propunere a președintei, ca urmare candidatul socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, să fie al doilea candidat la funcția de premier. Mai pe scurt, socialiștii mai trag un pic de timp.
În prezent, Maia Sandu a înaintat două candidaturi la funcția de premier și ambele nu au fost susținute de parlament. Prin urmare, președinta trebuie să organizeze o nouă rundă de consultări cu fracțiunile parlamentară pentru a stabili condițiile de dizolvare a parlamentului. Totuși este important de menționat aici că activitatea guvernului Grosu, în caz de numirea a acestuia ar fi fost periclitată în condițiile sabotajului care ar fi urmat din partea majorității parlamentare Dodon-Candu-Șor.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, articolul 85 privind Dizolvarea Parlamentului, alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate doar în câteva condiții. Prima dintre ele ar fi ca Parlamentul să se afle într-un blocaj de natură legislativă, adică timp de 3 luni să nu fie adoptat niciun act legislativ, deci constatăm că prima condiție nu este îndeplinită.
O altă condiție este ca “În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.” – cunoaștem că anul acesta nu a mai fost dizolvat Parlamentul.
Condiția care este îndeplinită este următoarea: “Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Și desigur în cazul imposibilității formării Guvernului, Președintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul – exact ce se va întâmpla în următoarele zile, totuși și această decizie a Președintelui va fi atacată de către socialiști, dar din punctul meu de vedere, fără succes.
INTERVIURILE HotNews.ro