Cea mai fericită țară din lume se agață de coroana sa pe măsură ce problemele economice se adâncesc pentru oameni: „Simt că nu pot face mare lucru să-mi schimb situația”

Vânturile economice nefavorabile trimit un fior rece prin cea mai fericită țară din lume. Însă Juho-Pekka Palomaa, un finlandez în vârstă de 33 de ani, spune că și după 1.000 de zile de șomaj nu lasă problemele economice ale Finlandei să îl doboare, cel puțin nu deocamdată, relatează Reuters.

Finlanda se confruntă cu stagnare economică, creșterea șomajului și finanțe publice aflate în dificultate, dar a reușit totuși să obțină titlul de cea mai fericită țară din lume pentru al optulea an consecutiv în cadrul Raportului Mondial al Fericirii de anul acesta, publicat în luna martie.

Experții spun că succesul Finlandei la acest capitol se datorează în mare parte unui stat social generos. Însă acesta a ajuns acum să fie redus, pe măsură ce guvernul de la Helsinki încearcă să facă față costurilor sociale tot mai mari ale unei populații îmbătrânite.

„Am fost recunoscător că în Finlanda a existat o plasă de siguranță și un sistem de securitate socială care m-au susținut financiar… Așa că poate nu sunt mai nefericit decât eram înainte”, a declarat pentru Reuters Palomaa, care și-a marcat cele 1.000 de zile de șomaj cu un protest în fața parlamentului, la care fiecare participant a venit cu mâncare gătită acasă.

„Dar simt că nu pot face mare lucru ca să-mi schimb situația”, a subliniat acesta, un fost producător video care afirmă că și-a trimis CV-ul la nenumărate companii și că a participat fără succes la 11 interviuri.

El se plânge că, în timp ce indemnizațiile de șomaj au fost reduse, guvernul a lăsat neatinse pensiile, o categorie de venituri pe care o descrie drept „aproape sacră” în Finlanda.

Declinul Nokia încă bântuie Finlanda

Economia Finlandei, dependentă de exporturi, se chinuie de când divizia de telefoane a Nokia – odinioară cea mai valoroasă companie din Europa – s-a prăbușit în 2014, după ce a ratat tranziția la smartphone-urile cu ecran tactil.

La apogeul său în anul 2000, Nokia genera 4% din PIB-ul Finlandei, dădea 21% din totalul exporturilor și 70% din capitalizarea bursei Nasdaq de la Helsinki.

Sancțiunile impuse Rusiei vecine din cauza războiului din Ucraina au afectat de asemenea exporturile și turismul, în timp ce incertitudinile legate de taxele vamale americane și comerțul global aduc provocări suplimentare.

Banca Finlandei prognozează o creștere economică de 0,3% anul acesta, față de 0,4% în 2024. Șomajul e la una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană și a urcat în octombrie la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, ajungând la 10,3%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică al Finlandei.

Rata este de peste două ori mai mare, 22,4%, în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani.

Comisia Europeană este așteptată să decidă marți dacă va propune includerea Finlandei în așa-zisa procedură de deficit excesiv, după ce a prognozat că țara nordică va avea în următorii trei ani un deficit bugetar peste limita de 3%.

Finanțele publice precare au determinat deja guvernul să înceapă reducerea unor părți ale statului social, printre tăieri numărându-se reduceri ale indemnizațiilor de șomaj și pentru locuire, precum și unele facilități medicale.

Finlandezii tineri sunt cei mai afectați de problemele economice

„Sunt sincer îngrozită pentru tinerii de azi”, a declarat pentru Reuters Hanna Taimio, în vârstă de 54 de ani, o altă finlandeză șomeră care s-a alăturat protestului din fața parlamentului. Ea spune că se teme că nu va mai lucra niciodată. „Toate aceste tăieri și involuții… sunt cu adevărat înfricoșătoare”, deplânge femeia.

Matias Marttinen, ministrul finlandez al Muncii, a declarat pentru Reuters că guvernul condus de o coaliție de dreapta urmărește „întărirea finanțelor publice și ținerea sub control a datoriei în creștere”.

Marttinen a numit rata ridicată a șomajului „o situație îngrozitoare”, dar a apărat decizia guvernului de a facilita concedierile pentru a reduce riscurile pentru angajatori, cu scopul final de a stimula ocuparea forței de muncă.

Unii critici susțin însă că măsurile de austeritate au agravat provocările economice și pesimismul consumatorilor.

Lauri Holappa, directorul Centrului Finlandez pentru Analiză Economică Nouă, a indicat simulări care sugerează că măsurile de consolidare fiscală ar fi putut chiar să ducă la creșterea ratei datoriei publice.

Fericirea finlandezilor nu depinde doar de bani

Însă fericirea înseamnă mai mult decât economie în Finlanda.

Iar profesorul emerit John Helliwell, editorul fondator al Raportului Mondial al Fericirii, a explicat pentru Reuters că evaluările vieții pe care oamenii le raportează în sondajul anual sunt determinate mai mult de factori precum reziliența și capacitatea de a „face față colaborativ și constructiv în vremuri grele” decât de condițiile economice naționale.

„Desigur, Finlanda stă foarte bine la capitolul reziliență”, subliniază el.

Datele din sondajul pentru anul viitor, colectate de compania de analiză Gallup și văzute de Reuters, nu arată fluctuații semnificative în nivelurile de fericire raportate de finlandezi. Sondajul ia în considerare, de asemenea, indicatori cheie precum PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social și speranța de viață sănătoasă.

Lovit financiar după lunga perioadă de șomaj, Palomaa a căutat refugiu într-o saună comunitară gratuită, administrată și finanțată de voluntari la Helsinki, pe malul Mării Baltice.

„Sauna este un loc în care toată lumea este egală… Nu poți să-ți dai seama, după aparențe, ce face cineva pentru a-și câștiga existența, cine este”, afirmă el.

Când a întrebat pe rețelele de socializare ce ar trebui să facă în cea de-a 1.000-a zi de șomaj, mesajul său a ajuns la un milion de persoane și el a primit un val de sugestii – inclusiv ideea protestului-petrecere la care fiecare să aducă propria mâncare, pe care a organizat-o pe treptele parlamentului.

„Evident, sunt aici pentru a sărbători ceva ce nu am vrut niciodată să sărbătoresc”, le-a spus el reporterilor în timp ce împărțea pe timp de ploaie prăjiturile făcute acasă.

Dar „am decis că acesta este momentul meu”, a spus el. „Trebuie să profit de moment și să fac ceva în legătură cu asta”, a conchis finlandezul.