Cele mai frecvente manifestări cutanate cauzate de COVID-19: Dr. Cristiana Voicu: Orice pacient care prezintă leziuni cu aspect tipic de degerături în absența expunerii la frig este considerat suspect de COVID

​​Este bine cunoscut faptul că orice sistem de organe poate fi afectat de COVID-19, inclusiv pielea. Pe măsură ce numărul cazurilor este în creștere, raportările privind simptomele cutanate ale bolii devin din ce în ce mai numeroase, spune dr. Cristiana Voicu, Medic Primar Dermatovenerologie, acreditat UEMS-EBDV, Centrul de Excelenta DermaLife. În ceea ce privește legătura dintre manifestările cutanate și severitatea bolii, 80% dintre pacienții raportați cu leziuni ale tegumentului, indiferent de tipul acestora, au prezentat o formă mai ușoară a infecției și doar 20% au avut afectare severă.

Recunoașterea manifestărilor cutanate poate ajuta medicii să identifice noi cazuri în stadiul incipient, înaintea dezvoltării simptomatologiei respiratorii și, în plus, îi poate ajuta în identificarea complicațiilor care necesită tratament. Unele manifestări cutanate apar înaintea semnelor și simptomelor tipice de COVID, altele în timpul evoluției bolii, iar altele pot fi un marker al evoluției severe.

Manifestările cutanate descrise până în prezent includ următoarele:

Rash maculo-papular eritematos, morbiliform (erupție alcatuită din pete și leziuni supradenivelate roșiatice). Aceste leziuni sunt de regulă dispuse pe trunchi și membre, sunt însoțite de senzație de prurit (mâncărime) și apar după debutul simptomelor de COVID. Aproximativ 80% din pacienții care au prezentat acest tip de erupție cutanată au suferit și de pneumonie în cursul evoluției bolii.

Leziuni veziculoase (leziuni mici, cu conținut lichidian), similare varicelei. Veziculele asociate COVID sunt dispuse predominant pe trunchi și de regulă nu sunt pruriginoase (nu dau senzația de mâncărime). Studiile raportează debutul acestei manifestări la aproximativ 3 zile după celelalte simptome de COVID și vindecare în 8 zile, fără cicatrici, afectarea preponderentă a adulților de vârstă medie (deși au fost raportate și cazuri rare la copii) și asocierea cu forme moderat-ușoare de boală. Prezența acestui tip de leziuni poate fi un marker al infecției COVID la debut.

Leziuni urticariene. Este bine știut faptul că, uneori, urticaria poate fi cauzată de diverse virusuri sau bacterii. Studiile efectuate până în prezent cu privire la relația urticaria – SARS-CoV-2 relevă faptul ca erupția urticariană apare de regulă în același timp cu celelalte simptome de COVID, durează aproximativ o săptămână și este asociată cu forme moderate de boală. La ora actuală, urticaria este considerată un posibil indiciu de infecție cu SARS-CoV-2.

Leziuni ale extremităților (mâini și picioare), similare degerăturilor. Aspectul tipic al acestor manifestări a dus la introducerea termenului de „picior COVID”. Este una dintre cele mai frecvent întâlnite manifestări cutanate ale infecției COVID, afectează predominant copiii și adulții tineri, leziunile fiind localizate în zona extremităților (picioare, mâini, urechi) și însoțite de senzație de durere sau arsură. Orice pacient care prezintă leziuni cu aspect tipic de degerături în absența expunerii la frig este considerat suspect de COVID.

Livedo reticularis/racemosa (aspect dantelat roșu-violaceu). Acest tip de leziuni poate fi asociat atât formelor ușoare dar și celor severe de boală, necesitând consult medical și investigații de specialitate.

Leziuni de tip purpura/vasculita (pete brun-violacee) apar de regulă la pacienți vârstnici, cu forme severe de COVID, fiind asociate cu rata cea mai mare de mortalitate dintre toate leziunile cutanate. Din fericire, acest tip de leziuni este foarte rar întâlnit, afectând mai puțin de 8% din pacienți.

Rashul maculo-papular pare a fi cea mai frecvent întâlnită sau raportată manifestare cutanată a infecției COVID, urmată în ordinea frecvenței de leziuni ale extremitatilor și cele urticariene sau veziculoase.

Unele dintre aceste manifestări cutanate apar înaintea semnelor și simptomelor tipice de COVID, altele în timpul evoluției bolii, iar altele pot fi un marker al evoluției severe.

La majoritatea pacienților, simptomele dermatologice au apărut după sau în același timp cu cele sistemice tipice infecției cu SARS-CoV2.

Majoritatea acestor leziuni au fost tratate cu antihistaminice, corticoizi sistemici sau au prezentat remisie spontană.

După 2 ani de la începutul pandemiei COVID-19, lumea se află încă în criză. Potrivit literaturii de specialitate, mai mult de jumătate din cazurile de boală sunt asimptomatice, ceea ce duce la răspândirea necontrolată a virusului. Recunoașterea manifestărilor cutanate poate ajuta medicii să identifice noi cazuri în stadiul incipient, înaintea dezvoltării simptomatologiei respiratorii și, în plus, îi poate ajuta în identificarea complicațiilor care necesită tratament. Aproximativ 10% din pacienți prezintă leziuni cutanate înaintea altor simptome, iar aproximativ 35% din aceștia acuză manifestări de tip urticarian concomitent cu celelalte semne tipice ale infecției. Prin urmare, leziunile de tip urticarian pot fi un indiciu al infecției COVID. Celelalte manifestări cutanate, cum ar fi cele de tip veziculos (similare varicelei) sau cele localizate la extremități (piciorul COVID) apar de regulă mai târziu în evoluția bolii și sunt considerate de unii specialiști markeri ai acesteia.

În ceea ce privește legătura dintre manifestările cutanate și severitatea bolii, 80% dintre pacienții raportați cu leziuni ale tegumentului, indiferent de tipul acestora, au prezentat o formă mai ușoară a infecției și doar 20% au avut afectare severă.

Până în momentul de față, informațiile cu privire la potențialul de transmitere a virusului prin piele sunt contradictorii, rămânând ca studii viitoare să stabilească cu certitudine dacă pacienții care prezintă leziuni cutanate persistente pot infecta alte persoane prin contactul cu pielea afectată.

De ce apar leziuni ale pielii în COVID-19?

Deși aspectul leziunilor este deja relativ bine cunoscut, mecanismul de apariție al acestora rămâne încă subiect de dezbatere. Ipotezele luate în calcul ar fi invazia directă a virusului, prin intermediul unor receptori specifici prezenți la nivel cutanat; afectare cutanată mediată imun sau afectarea pielii secundar tulburărilor de coagulare sau a inflamației vaselor de sânge. Nu sunt de neglijat nici reacțiile cutanate post-medicamentoase, apărute secundar tratamentului bolii cu medicamente precum paracetamol, azitromicina sau hidroxiclorochina.

În concluzie, leziunile cutanate asociate infecției cu SARS-CoV2 apar mai frecvent la indivizi de vârstă mijlocie, în același timp sau după debutul simptomelor tipice ale bolii. Întrucât sunt cele mai frecvent întâlnite, leziunile de tip urticarian sunt considerate un semn diagnostic pentru COVID. Rash-ul maculo-papulos este manifestarea cutanată cel mai frecvent asociată cu forme moderate de boală, iar cele localizate la extremități, cele de tip veziculos și cele de natură vasculară indică de regulă o evoluție și un prognostic mai puțin favorabil.

Bibliografie:

1. Skin manifestations in COVID-19 patients: are they indicators for disease severity? A systematic review. P. Jamshidi et all. Front. Med. 16 febr 2021.

2. Skin manifestations associated with COVID-19: Current knowledge and future perpectives. G. Genovese et all. Dermatology 2021; 237:1-12

***

Articol suținut de MedLife, o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.

Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.

Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelegem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.