Ciorile din Cișmigiu vs Primăria Capitalei: 2-0 / Se va încerca gonirea zburătoarelor cu un festival cu artificii
Primăria Capitalei nu reușește să rezolve problema ciorilor din Cișmigiu. În ultimul an, instituția care are în gestiune parcurile – ALPAB – a încercat mai multe soluții pentru a goni zburătoarele, dar fără succes. Inițial s-a încercat gonirea ciorilor cu păsări de pradă, soluția funcționează, dar nu sunt prădători disponibili. Apoi, s-au montat în parc niște megafoane care reproduc sunetele de avertizare a ciorilor, însă zburătoarele s-au prins imediat că este un fals. Acum se încearcă gonirea păsărilor cu ajutorul unor lanterne speciale, iar dacă nici această soluție nu va funcționa, planul este organizarea unui festival cu artificii, care să le sperie.
În fiecare seară, în Cișmigiu, mii de ciori vin la culcare. Parcul este „dormitorul” lor. Ziua merg la groapa de gunoi și pe câmpurile agricole din jurul Capitalei ca să caute hrană. Interesant, vin în București să doarmă din aprilie până în noiembrie, doar în sezonul cald.
Dincolo de superstiții și preferințe, ciorile din Cișmigiu sunt o problemă pentru parc – fac mizerie – aleile, băncile, locurile de joacă fiind murdărite de excremente de pasăre.
Problema nu este recentă, păsările având acest obicei de peste 20 de ani, însă a devenit vizibilă în 2021, când parcurile din București au avut probleme cu întreținerea din cauza desființării companiilor municipale, iar din cauza excrementelor de cioară care s-au tot adunat, parcul se transformase în hazna.
Atunci, disperați de situație, cetățenii din zonă au depus la concursul de bugetare participativă organizat de Primăria Capitalei un proiect – „Ciorile din Grădina Cișmigiu. Vecini cu aripi” – ca municipalitatea să facă un studiu care să ofere explicații de ce vin ciorile în Cișmigiu și cum se poate rezolva problema. Proiectul a obținut finanțare, însă studiul nu a fost făcut nici până astăzi.
„Am scos studiul la licitație de două ori, nu a venit nimeni. Apoi am început să contactăm biologi, să le prezentăm provocarea pe care noi o avem și să-i rugăm să ne dea o ofertă, nu am primit nimic”, a explicat pentru HotNews.ro Corina Bega, directoarea ALPAB.
În paralel, ALPAB a încercat diverse soluții pentru gonirea ciorilor, însă fără rezultat.
De ce a picat varianta cu prădătorii
Inițial s-a încercat alungarea ciorilor cu păsări de pradă, însă când au fost aduși prădătorii în parc, ciorile au fugit. Problema este că păsările de pradă deținute de crescători au un program competițional strâns și nu pot participa la proiect.
- „Cu Asociația Accipiter-Șoimărit am avut un eveniment pilot, anul trecut, la finalul lunii octombrie, în care au venit în Parcul Cișmigiu, într-o dimineață devreme, cu mai multe păsări, printre care era și bufnița – un dușman al ciorilor – și uliul lui Harry – un prădător foarte potrivit pentru Cișmigiu deoarece zboară mai jos, în comparație cu șoimii.
- Au venit cu aceste specii în Cișmigiu, ciorile s-au speriat și și-au luat zborul instantaneu. Am discutat cu cei de la Asociație să continuăm proiectul, dar ei participă cu păsările pe care le au la concursuri și diverse evenimente, au un program foarte încărcat și nu sunt disponibili.
- Ne-au spus că ar putea să vină din când în când, când au liber în agendă, dar vor fi exerciții izolate, care nu ar da rezultat. În plus, se și feresc să facă asta, fiindcă nu vor ca publicul să perceapă că vin aceste păsări, pe care ei le cresc și participă la competiții, să ucidă ciorile.
- În cadrul exercițiului acela pilot nicio cioară nu a fost rănită de uliu, ele se sperie doar de simpla lor prezență”, a explicat Corina Bega, directoarea ALPAB.
Aceasta spune că ALPAB nu poate crește și întreține propriile păsări de pradă deoarece nu au experiența necesară să facă asta.
Ciorile s-au obișnuit și cu megafoanele ce emiteau sunete de avertizare
După ce soluția cu prădătorii a dat greș, ALPAB a încercat să gonească ciorile cu niște aparate – un fel de megafoane – care reproduc sunetele de avertizare date de ciori când văd un pericol. Nici această soluție nu a funcționat.
„Noi ne-am interesat cum au rezolvat această problemă și alții. Cei de la Selgros ne-au spus că au rezolvat parțial cu niște aparate care reproduc sunetele de avertizare ale ciorilor. Ei au multe locații la ieșirile din oraș și ciorile le provoacă stricăciuni. Aparatele acestea sunt ca niște megafoane, am cumpărat și noi două, le-am instalat în parc, pe arbori. Dar și-au dat seama care este sursa sunetului și se instalau un pic mai încolo, nu am avut succes. Posibil să funcționeze mai bine dacă s-ar plimba cineva prin parc cu aceste megafoane, să nu fie într-un punct fix. Am văzut această soluție și la Roma și a avut succes. o să încercăm și așa”, a explicat Corina Bega.
Ultimele soluții: lumini stroboscopice și festival de artificii
Acum, administratorii parcului vor încerca să gonească ciorile cu lanterne cu lumină stroboscopică. Soluția a venit chiar de la un cetățean.
„Un cetățean m-a invitat în parc și mi-a spus că a testat mai multe metode și a identificat faptul că în momentul în care pornește o lanternă cu lumină intermitentă, cu stoboscop, și se plimbă cu ea, am văzut și eu, ciorile se îndepărtează. Își iau zborul de pe arborele unde pui lumina respectivă și de duc pe un alt arbore. Deci ar funcționa dacă ar fi mai multe astfel de lumini. Noi am comandat aceste lanterne, în parc avem servicii de pază și patrulare și am instruit paznicii cum să le folosească, să testăm”, a mai explicat Corina Bega.
Dacă nici această soluție nu va funcționa, anul viitor ALPAB ar putea organiza un festival cu artificii, în zona parcului, ca să gonească ciorile.
„Ultima variantă despre care am auzit și vrem să o testăm anul viitor – artificiile. Noi ne-am propus să facem un festival și să testăm această soluție. Ne interesăm să vedem care sunt procedurile, de ce avize avem nevoie și credem că dacă am face evenimente de genul acesta, s-ar speria și nu ar mai veni. Este exclus să omorâm ciorile. Ele sunt protejate la nivel european. Doar dorim să le îndepărtăm de parc”, a explicat Bega.
Directoarea ALPAB spune că în ultimii ani numărul ciorilor din parc a rămas constant, anul acesta singura diferență fiind că au apărut și cuiburi de cioară în parc.
Problema majoră este cu mizeria făcută de ciori și efortul de a curăța parcul.
„Spălăm zilnic cu apă sub presiune, în fiecare săptămână spălăm de cel puțin două ori fiecare piesă de mobilier urban și fiecare alee, locurile de joacă. Dificultatea pe care o avem este pe spațiile verzi. Efortul este extraordinar pentru noi”, spune Bega.