Când vine valul 4 al pandemiei în România? Cu ce diferă de precedentele valuri și în ce zone ale țării va lovi cel mai tare?
Venirea celui de-al patrulea val al pandemiei de coronavirus este în acest moment o certitudine și doar o chestiune de timp. Când va fi însă țara noastră lovită de valul 4 al pandemiei de COVID-19? O întrebare aflată pe buzele multora dintre noi în această perioadă. Chiar dacă este de așteptat ca noua tulpină SARS-CoV2, Delta (tulpina indiană), să devină dominantă în România undeva la finalul lunii august, instalarea celui de-al patrulea val al pandemiei (o rată de incidență crescută) este așteptată undeva în luna septembrie, odată cu răcirea vremii și cu începerea școlilor, spun medicii și specialiștii consultați de HotNews.ro.
Info pe scurt:
- Când vine valul 4 al pandemiei în România? Chiar dacă tulpina indiană Delta va deveni dominantă, cel mai probabil, la finalul lunii august, rata de incidență este așteptată să crească suficient de mult încât să vorbim despre valul 4 al pandemiei undeva în luna septembrie.
- Ce simptome ai daca te infectezi cu tulpina indiană Delta a coronavirului? Ca simptome, tulpina indiană Delta nu este diferită de tulpinile de până acum, nu are simptome mai severe.
- Cât de mult te protejează vaccinul de tulpina indiană Delta? Vaccinurile au o eficacitate în jur de 60-70% în fața variantei indiene Delta a coronavirului, în condițiile în care, în cazul unora dintre vechile tulpini, eficacitatea depășea 90%. Riscul este însă cel mult de infectare și de forme ușoare sau moderate ale bolii. Avantajul principal al vaccinului este că ne protejează în continuare de simptome severe, internări și decese.
- Pe cine afectează cel mai mult tulpina indiană – tineri sau vârstnici? Tulpina Delta are exact același gen de comportament ca vechile tulpini: tinde să îi infecteze mai degrabă pe tineri pentru că au o viață mai dinamică din punct de vedere social, dar provoacă forme mai severe de boală la vârstnici.
- Pe lângă riscul de transmitere crescut, în literatura de specialitate se vorbește mult în acest moment și despre riscul de sindroame long COVID sau post COVID – patologii despre care nu știm aproape nimic.
- Valul 4 va lovi la fel întreaga țară, atunci când o va face, sau doar anumite zone, unde procentul persoanelor vaccinate este mai mic? Ce va atârna mai greu – faptul că ne confruntăm cu o tulpină mai transmisibilă sau acela că o parte din populație este vaccinată împotriva COVID-19 sau a trecut deja prin boală?
Când vine valul 4 al pandemiei în România?
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control) a anunțat că spre sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie, tulpina indiană Delta va fi predominantă la nivelul Europei și că majoritatea îmbolnăvirilor vor fi date de această tulpină.
Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, spital COVID, a explicat, pentru HotNews.ro, că „Nu înseamnă neapărat că începe valul 4, dar în momentul în care o tulpină cu o contagiune crescută începe să fie predominantă, riscul ca numărul de infectări să crească este mare. Și vedem asta în țările din Europa care, treptat-treptat, trec în zona galbenă și încep să aibă o creștere a numărului de cazuri și această modificare a profilului pacientului, pe care o avem în acest moment – predomină infecțiile la pacienți tineri, chiar dacă nu sunt forme severe la cei vaccinați, totuși afectează și impactează economic orice stat, pentru că înseamnă personal care stă în concediu medical, stă în izolare.”
Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta
Valul 4 va lovi România, cel mai probabil, în luna septembrie, declară pentru HotNews.ro Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca și fost consilier onorific în Ministerul Sănătății: „Faptul că tulpina indiană va deveni dominantă la finalul lunii august, așa cum se anunță, nu înseamnă neapărat că o vom vedea efectiv. Pentru ca rata de incidență să înceapă să crească, e nevoie să începem să ne aglomerăm în spații închise. Probabil că rata de incidență va începe să crească odată cu începerea școlilor, în septembrie, și cu venirea frigului și a ploii, acestea sunt principalele elemente care duc la creștere, pentru că oamenii încep să petreacă mai mult timp în spații închise.”
Ce se întâmplă dacă mă infectez cu tulpina indiană Delta a coronavirului? Care sunt simptomele?
Ca simptome, tulpina indiană Delta nu este diferită de tulpinile de până acum, nu are simptome mai severe, a explicat pentru HotNews.ro Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică.
Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică
În schimb, tulpina Delta este de câteva ori mai transmisibilă decât variantele precedente de coronavirus: „De exemplu, noi am avut anul trecut tulpina originală. O persoană infectată cu tulpina originală infecta, în medie, alte 3 persoane. O persoană infectată cu tulpina Alpha, cea din Marea Britanie, infectează, în medie, alte 4 persoane. O persoană infectată cu tulpina Delta infectează, în medie, alte 6 persoane. Acest lucru înseamnă că, chiar dacă simptomele nu sunt mai severe, prin simplul fapt că infectează mai mulți oameni într-un interval mai scurt de timp, crește numărul persoanelor la care simptomele sunt severe prin multiplicarea persoanelor expuse”, spune Răzvan Cherecheș.
Cât de mult te protejează vaccinul de tulpina indiană Delta?
Vaccinurile anti-COVID-19 au o eficacitate în jur de 60-70% în fața variantei indiene Delta a coronavirului, în condițiile în care, în cazul unora dintre vechile tulpini, eficacitatea depășea 90%.
Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, spital COVID-19, subliniază că „singura soluție pe care o avem pentru a ne proteja este vaccinul, vaccin care nu îți oferă o garanție de 100% pentru a scăpa de boală, mai ales dacă vorbim despre tulpinile noi, dar care îți oferă o șansă destul de mare, 60% șanse să nu faci COVID. Și atunci, văzând aceste direcții și aceste întrebări care se pun în literatura de specialitate, te întrebi de ce oamenii nu înțeleg că, totuși, până la urmă, vaccinul este singura soluție de a ne proteja. Și, împreună cu măsurile de protecție, cu tot ceea ce cunoaștem – mască, spălat pe mâini – cred că este o cale pe care trebuie să o adoptăm. Pentru că sunt multe necunoscute legate de această boală și de modul în care ea se manifestă pe termen lung.”
„O eficacitate de 70% înseamnă că din 10 persoane vaccinate care sunt expuse la virus și se infectează, 3 dintre ele riscă să dezvolte simptome ușoare sau moderate. Avantajul principal al vaccinului este că ne protejează de simptomele severe, internări și decese. La asta continuăm să avem protecție și în cazul tulpinii Delta. În schimb, la simptome ușoare sau moderate, acolo face diferența eficacitatea”, explică Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică și fost consilier onorific în Ministerul Sănătății.
Pe cine afectează cel mai mult tulpina indiană – tineri sau vârstnici?
Nu sunt informații în țările care au în acest moment cazuri de infectare cu varianta Delta care să arate că tinerii au o predispoziție pentru infectare „din altă cauză decât a mobilității crescute a tinerilor și a vaccinării tardive a acestor categorii – pentru că marea majoritate nu au comorbidități și se vaccinează mai târziu”, explică medicul Beatrice Mahler.
SARS-CoV2 infectează și tineri și vârstnici, „pe oricine are în drum. Diferența este numai de exprimare a simptomelor: tinerii tind să facă mai degrabă infecții asimptomatice sau cu simptomatologie ușoară, în timp ce vârstinicii tind să aibă simptome mai severe”, spune și profesorul Răzvan Cherecheș.
Și tulpina Delta are exact același gen de comportament: mai degrabă tinde să îi infecteze pe cei tineri „pentru că au o viață mai dinamică din punct de vedere social, interacționează mai mult unii cu alții și deja în țările unde există procent mare de vaccinare, cum sunt Israel și Marea Britanie, se vede că sunt tot mai multe persoane infectate din rândul tinerilor, mai ales tinerii până în 19 ani, mai ales datorită faptului că vaccinarea la tinerii între 12 și 16 ani a fost introdusă relativ recent și nu sunt suficienți dintre ei vaccinați. Și atunci tinerii rămân o categorie expusă infecției și care riscă să transmită infecția mai departe, chiar dacă nu dezvoltă simptome”, adaugă Răzvan Cherecheș.
Pericolul tăcut: sindromul long COVID
Pe lângă riscul transmitere crescut, în literatura de specialitate se vorbește mult în acest moment și despre riscul de sindroame long COVID, atrage atenția medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București: „Avem șanse să dezvoltăm o formă ușoară de boală sau moderată cel mult, dar întrebarea care se pune este ce se întâmplă cu persoanele care trec prin boală. Pentru că 10% până la 20% dintre pacienții care fac COVID rămân cu acest sindrom long COVID, care în cazul pacienților cu forme ușoare și moderate se duce mai mult către simptomatologie neurologică pe termen lung – dureri de cap, astenie, dureri musculare, o stare de disconfort fizic. Este o patologie despre care nu știm aproape nimic în acest moment.”
„De asemenea, sunt câteva semne de întrebare care se pun legate de prezența autoanticorpilor, după trecerea prin boala COVID, autoanticorpi care pot declanșa, dar încă datele sunt preliminare, manifestări surprinzătoare, care seamănă cu declanșarea unor boli autoimune. Din nou, nu putem spune multe, pentru că sunt studii care abia au început să fie derulate pe loturi de pacienți, dar care se pare că au legătură cu trecerea prin infecția COVID, indiferent de forma de COVID pe care o faci”, avertizează Beatrice Mahler.
În ce zone din România va lovi cel mai tare valul 4 al pandemiei?
Valul 4 va lovi la fel întreaga țară, atunci când o va face, sau doar anumite zone? Ce va atârna mai greu – faptul că ne confruntăm cu o tulpină mai transmisibilă sau acela că o parte din populație este vaccinată împotriva COVID-19 sau a trecut deja prin boală?
Managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, medicul Beatrice Mahler, spune că își face griji mai degrabă pentru zonele unde „nivelul de vaccinare nu a fost atins la o zonă de confort.”
„Dacă ne uităm acum pe harta de acoperire vaccinală din România, cred că putem să conturăm principalele zone care vor necesita monitorizare în toamna aceasta: zona Moldovei, câteva zone din Oltenia. Sunt zone care în acest moment sunt cam roșii pe hartă din punctul de vedere al lipsei acoperirii vaccinale”, spune Beatrice Mahler.
Managerul unuia dintre cele mai importante spitale COVID din România este de părere că „aceste zone vor fi dificil de manageriat, cu atât mai mult cu cât aceste zone au și un acces redus al pacienților la diagnostic, inclusiv la diagnosticul infecției SARS-CoV2 pentru că nu sunt suficienți medici de familie, rețeaua sanitară nu este dezvoltată și cred că provocarea acestui val va veni din impactul pe care îmbolnăvirea îl va avea pe o categorie populațională care nu are acces la servicii de sănătate nici în acest moment. Va fi extrem de dificil să cuantificăm amploarea îmbolnăvirilor pentru că nici în toamnă nu se vor schimba prea mult lucrurile din punctul de vedere al acoperirii cu servicii de sănătate în zonele respective. Cred că, pentru România, aceasta va fi cea mai mare provocare”.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro