CNSAS-ul este desfiintat in acest moment
Soarta Colegiului CNSAS, organismul de conducere a Consiliului, este incerta dupa demisia lui Mircea Dinescu si Andrei Plesu. In acest moment, Colegiul este blocat, pentru intrunirea sa fiind necesara participarea a cel putin opt din cei unsprezece membri, citi sint in organigrama. Dupa plecarea lui Dinescu si Plesu, Colegiul mai poate conta doar pe prezenta a sase persoane.
In situatia in care Colegiul nu functioneaza, verificarea candidatilor in alegerile generale si emiterea unor decizii privind colaborarea acestora cu Securitatea devin imposibile, intrucit este nevoie de cvorumul de opt persoane pentru a se pronunta in astfel de situatii.
Or, asta inseamna ca in viitorul parlament vor putea intra fara mare bataie de cap candidatii care au colaborat cu Securitatea si au facut politie politica.
Exista doua variante pentru deblocarea institutiei: fie sa revina la sedinte Aurel Pricu si Florian Chiritescu, de ale caror absente repetate membrii Colegiului s-au plins in numeroase rinduri in ultimul an; fie ca Dinescu si Plesu sa fie inlocuiti de catre PD, partidul care i-a propus in 2000 sa faca parte din CNSAS.
Surse din interiorul PD afirma insa ca formatiunea condusa de Traian Basescu nu intentioneaza sa-i inlocuiasca pe cei doi demisionari, motivind ca o eventuala decizie de a-i substitui ar insemna o jignire fata de gestul pe care l-au facut cei doi.
Cozmin Gusa, unul dintre liderii PD, ne-a declarat ieri ca “ramine de vazut daca in actualul context, in care actuala putere politica domina din toate punctele de vedere activitatea CNSAS, cu sau fara Dinescu, Plesu sau Patapievici, ar mai putea sa aiba vreun efect nominalizarea altor doua persoane”.
Vadim Tudor, salvat de un reprezentant UDMR
Intre timp, reprezentantul UDMR in Colegiul CNSAS, Ladislau Csendes, are toate sansele sa scape fara sanctiune din partea Uniunii dupa ce a votat alaturi de reprezentantii PSD si PRM in favoarea lui Corneliu Vadim Tudor. Liderii udemeristi cu care am discutat ieri sustin, in cea mai mare parte, ca Csendes nu are de ce sa fie sanctionat pentru ca a contribuit la luarea deciziei conform careia C.V.
Tudor nu a desfasurat activitati de politie politica. “Nu avem de ce sa-l sanctionam pe domnul Csendes si nici nu avem cum.
Eu n-am acces la aceste documente, dar, din cite am inteles, aceste documente date de SRI din pacate nu au continut date care sa ateste calitatea de colaborator al Securitatii in cazul domnului Corneliu Vadim Tudor”, ne-a declarat Laszlo Borbely, vicepresedinte executiv al Uniunii.
De aceeasi parere este si Verestoy Attila, liderul grupului UDMR din Senat si membru al Consiliului Operativ: “Noi n-avem de ce sa-l tragem la raspundere pe domnul Csendes. Dinsul nici macar nu este membru al UDMR. Dupa parerea mea, exista niste lacune ale legii. CNSAS nu are, probabil, acces la toate documentele.
Cred ca se impune o revizuire a legii care sa nu mai lase loc la astfel de interpretari”.
Liderul Consiliului Reprezentantilor Unionali, Gyorgy Frunda, s-a aratat ceva mai rezervat, afirmind ca Uniunea ar trebui totusi sa verifice cum a ajuns Csendes la optiunea de a vota in favoarea lui Vadim. “Cred ca ar trebui sa discutam pe aceasta tema. Daca se va dovedi ca a gresit, cred ca ar trebui sa dea niste explicatii.
Eu cred ca a-l legitima pe Corneliu Vadim Tudor este ca si cum ai incerca s-o faci pe Laura Andresan fata mare”, a spus Frunda.
Patapievici: Colegiul CNSAS este dizolvat in acest moment
Doina Tanase, Adrian Gabriel Mosneag
Situatia Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii pare a fi din ce in ce mai complicata. Activitatea Colegiului CNSAS, aflata oricum in blocaj de cativa ani, este acum din nou in impas, dupa demisiile lui Andrei Plesu si Mircea Dinescu, prin care Colegiul s-a autodizolvat practic.
In acest moment nu se mai poate forma cvorumul necesar de 8 membri pentru a lua decizii, intrucat un alt membru si-a dat demisia anterior, iar alti doi, Aurel Pricu si Florian Chiritescu, propusi de PSD, nu s-au mai prezentat la sedinte de peste un an.
A surprins insa faptul ca demisiile lui Plesu si Dinescu nu au fost insotite si de cea a lui Horia Roman Patapievici, intrucat cei trei au fost perceputi in ultimii trei ani ca o grupare „disidenta” in interiorul CNSAS.
Patapievici a explicat insa ca vrea sa activeze in continuare in interiorul CNSAS, cel putin pana dupa alegeri, intrucat in aceasta perioada se verifica dosarele candidatilor, iar el doreste sa faca opozitie gruparii Onisoru.
Cu toate acestea, Patapievici se declara sceptic in ceea ce priveste functionarea Colegiului, declarand redactorilor ziarului nostru ca el apreciaza ca „in acest moment Colegiul CNSAS este dizolvat”, iar Parlamentul nu mai are capacitatea tehnica de a numi un nou Colegiu, asa cum s-a incercat in urma cu doi ani.
Nefunctionalitatea Colegiului CNSAS se traduce prin „imposibilitatea de a mai produce comunicate”, asa cum ne-a declarat Patapievici, insa CNSAS poate efectua in continuare verificarea dosarelor fostei Securitati.
Vadim ii da in judecata
La randul sau, Corneliu Vadim Tudor, cel care a reusit practic dizolvarea CNSAS, institutie pe care a denigrat-o neincetat inca de la fondarea ei, a reactionat dur impotriva celor patru membri ai Colegiului care i-au maculat imaginea publica.
Intr-un comunicat teatral si extrem de virulent, Vadim Tudor a anuntat ca i-a dat in judecata pe Andrei Plesu, Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici si Claudiu Secasiu pentru calomnie, in acest dosar liderul PRM cerand daune morale de 10 miliarde de lei de la fiecare dintre cei patru.
Vadim Tudor a adus in apararea sa argumente de tipul declaratiilor facute de fostul sef al Securitatii, Iulian Vlad, si ale altor doi generali, prin care acestia certificau faptul ca liderul PRM nu a colaborat cu Securitatea.
Candidatul PRM la Presedintie afirma raspicat ca nu exista nici un angajament al sau si nici o nota informativa, elemente obligatorii pentru statutul de colaborator al Securitatii, iar dosarul sau de urmarire informativa ar fi plin de erori.
Patapievici: Vadim, cel mai mare calomniator
In replica, Horia Roman Patapievici, inca membru CNSAS, nu a dorit sa comenteze gestul lui Vadim de a-i da in judecata pe cei care l-au asociat cu actele de politie politica, limitandu-se doar la a aprecia ca „Vadim Tudor este cel mai mare calomniator al Romaniei post-decembriste. Cea care il va sanctiona va fi opinia publica”.
Dinescu: E ridicol ce se intampla
La randul sau, Mircea Dinescu, demisionar din CNSAS, a comentat in spiritul caracteristic gestul lui Vadim Tudor: „E ridicol ce se intampla. Nu are rost sa intru in polemica cu un personaj ca Vadim Tudor”. In conferinta de presa de joi, Horia Roman Patapievici a citit in fata reprezentantilor media fragmente din mai multe memorii adresate de Vadim, in anii ’80, sefilor Securitatii.
In respectivele documente, Corneliu Vadim Tudor ii acuza pe mai multi scriitori, printre care Nicolae Manolescu, Octavian Paler si Andrei Plesu, ca, prin intermediul operei lor, promovau actiuni impotriva sistemului comunist. „N-am mai vazut delatiuni atat de brutale de cand sunt la CNSAS. Daca astfel de texte nu sunt de politie politica, atunci acest termen trebuie reinventat.
Vadim a fost un stalp, un ideolog al regimului si un sustinator al mijloacelor Securitatii, pe care chiar le sprijinea voluntar”, a conchis Horia Roman Patapievici.
„Cata vreme Colegiul CNSAS nu are cvorum, si singurul care poate stabili daca cineva a facut politie politica sau nu este chiar acest Colegiu, nu mai avem nici o posibilitate sa aflam care este, de fapt, situatia in ceea ce-i priveste pe cei care au colaborat cu Securitatea”. Aceasta este o declaratie comuna a mai multor oameni politici, analisti si chiar membri ai CNSAS.
Cum se poate iesi din acest grav impas – in fapt, cea mai acuta dintre crizele ce au zguduit institutia in ultimii ani – reprezinta o mare necunoscuta.
Legea 187/1999 (Legea „Ticu“) nu prevede nimic pentru cazurile de demisie din Colegiul CNSAS si nici macar Regulamentul de organizare al CNSAS nu face vreo trimitere la aceasta situatie, fapt confirmat, ieri, de Horia-Roman Patapievici, membru al Colegiului CNSAS.
In ceea ce priveste o eventuala vacantare de posturi in Colegiu, Legea „Ticu” face o singura referire, la art. 9: „In cazul in care, ulterior alegerii Consiliului, se constata ca unul dintre membrii acestuia nu indeplineste conditiile prevazute in prezenta lege, se procedeaza la revocarea mandatului si la o noua alegere”.
In acest caz, decizia de revocare trebuie intarita prin decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prevederile art. 9 nu au, insa, nici o legatura cu rezolvarea situatiilor in caz de demisie. De altfel, fostul vicepresedinte al CNSAS Mihai Gheorghe a demisionat de mai multe luni din institutie si, pana in prezent, nu s-a apelat la nici o procedura pentru inlocuirea lui.
In situatia nou-creata – inca doi demisionari si iminenta pierderii cvorumului de functionare – trebuie gasita o rezolvare. Asa cum am aratat in editia de ieri a ziarului, o modificare a Legii „Ticu” este practic imposibila pana la sfarsitul acestei legislaturi.
Cu toate acestea, presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, ne-a declarat, ieri, oficial – prin intermediul Biroului de presa al Camerei – ca se vor demara procedurile de desemnare de noi membri, pentru a acoperi posturile vacante.
Dorneanu nu a facut vreo precizare in legatura cu faptul ca legea are o lacuna in cazul demisiilor si, probabil, desemnarea se va face printr-o „fortare” a art. 9 din legea aflata in vigoare.
O cu totul alta pozitie are deputatul PNL Titu Ghiroghiof, coautor al proiectului de modificare a Legii „Ticu”, care sustinea, ieri, ca Parlamentul nu poate, fara o baza legala precisa, sa desemneze noi membri ai CNSAS.
Tot Valer Dorneanu ne-a precizat ca partidele care au „pierdut” oameni din CNSAS vor fi cele care vor desemna noi candidati, anume PSD – unul si PD – doi, Plesu si Dinescu fiind propusi, in 1999, de democrati.
Contactat de Cotidianul, deputatul Ioan Onisei, unul dintre vicepresedintii PD, ne-a mentionat ca, in sedinta BPN de luni, se vor discuta situatia nou-creata in CNSAS si solutiile ce se impun.
Lucian Gheorghiu
INTERVIURILE HotNews.ro