Comportamente care arată lipsa de încredere în sine și cum pot fi remediate

Lipsa încrederii în sine se manifestă prin multe tipuri de comportamente și obiceiuri, ceea ce poate afecta relațiile interpersonale, oportunitățile în carieră și chiar stima de sine. Iar stima de sine scăzută, caracterizată prin sentimente de lipsă de valoare, este adesea observată la persoanele care caută terapie pentru depresie, spun specialiștii.

Așadar, iată manifestările frecvente care arată lipsa de încredere în sine și cum poti fi remediate, pentru o mai bună calitate a vieții și relații mai sănătoase cu cei din jur.

1. Eviți contactul vizual

Una dintre manifestările vizibile ale lipsei de încredere în sine constă în evitarea contactului vizual în timpul conversațiilor. Atunci când interacționezi cu o altă persoană și îți îndrepți privirea constant în altă direcție sau în jos, poate crea impresia că nu te simți încrezător în ceea ce comunici.

Contactul vizual reprezintă un element deosebit de important în comunicare, deoarece denotă că ești profund implicat în dialog și că acorzi atenție interlocutorului tău. De asemenea, reflectă faptul că te simți confortabil cu propria persoană și cu ceea ce ai de spus. „Încă din copilărie, se observă că fetele pot menține mai mult timp contactul vizual, în timp ce băieții sunt mai ușor copleșiți și trebuie să-și întoarcă privirea în altă parte”, menționează psihologul Oana Tenea.

Așa că data viitoare când ești într-o conversație, încearcă să menții contactul vizual. Asta nu înseamnă să îți fixezi cu privirea interlocutorul, ci mai degrabă să-ți menții privirea stabilă, orientându-te în alte direcții, în mod natural, din când în când.

2.Vorbești prea repede sau vorbești în șoaptă

Vorbitul cu viteză excesivă sau cu voce scăzută reprezintă două manifestări ale comunicării care pot indica o posibilă lipsă de încredere în sine. Atunci când cineva vorbește rapid, poate da impresia că este agitat sau că nu este sigur de conținutul mesajului său.

Un exemplu concret ar fi în contextul comunicării publice, unde o persoană poate resimți anxietate și poate vorbi cu viteză, rezultând într-un discurs prea scurt pentru timpul alocat, confuz și nesatisfăcător pentru audiență. Este indicat așadar să încetinești ritmul vorbirii, să respiri profund și să vorbești într-un mod firesc. Această schimbare nu doar că poate crea o impresie de încredere în propria persoană, dar poate amplifica și impactul cuvintelor rostite.

„Vorbitul în public reprezintă una dintre temerile cel mai des întâlnite. Dar de ce este vorbitul în public printre cele 6 frici fundamentale ale noastre, alături de sărăcie, boală, îmbătrânire, moarte, teama de a pierde iubirea? Resimțim teamă când vorbim în public deoarece nu ne dorim să fim criticați, judecați sau respinși. Să fii acceptat așa cum ești, reprezintă o constantă nevoie a noastră. Din acest motiv, critica, blamul din partea celorlalți înseamnă respingere și neacceptare”, este de părere psihologul Meri Pițigoi.

Pe de altă parte, vorbitul cu o voce scăzută, timidă sau ezitantă poate fi, de asemenea, interpretată ca lipsă de încredere în sine. Un ton reținut sugerează că vorbitorul nu are încredere în propriile cuvinte sau că resimte nesiguranță în exprimarea opiniilor.

3.Îți ceri prea des scuze

Prezentarea constantă a scuzelor, chiar și în absența unui motiv obiectiv, poate dezvălui o stare de nesiguranță și lipsă de încredere în sine, din mai multe perspective. În primul rând, acest comportament poate induce impresia că individul percepe constant propriile acțiuni cu o doză excesivă de critică, sugerând că este predispus la greșeli recurente. Ca urmare, ceilalți pot interpreta această atitudine ca pe o manifestare a incertitudinii și ezitării în a-și susține punctul de vedere.

În plus, poate indica o nevoie continuă de a căuta aprobare și validare din partea celor din jur, dând impresia că nu are încredere în propriile valori și convingeri și considerând că doar validarea externă îi poate conferi legitimitate. Evident că e important să știi și să-ți ceri scuze, însă numai atunci când ai făcut o greșeală.

4.Nu îți spui punctul de vedere

A alege să nu îți exprimi punctul de vedere induce impresia că nu te simți sigur în privința propriilor convingeri și nu ai încredere în valoarea părerilor tale. Când îți afirmi ferm punctul de vedere, te afli într-o poziție de putere, evidențiind că ai încredere în propriile tale capacități de discernământ și gândire critică.

Cu toții ne-am regăsit în situații în care am ales să păstrăm tăcerea, doar pentru a resimți mai apoi un regret profund. Refuzul de a-ți exprima opinia poate genera senzația că aceasta nu este suficient de valoroasă sau că nu merită să fie auzită.

Prin urmare, atunci când simți că ai ceva important de comunicat, nu ezita să o faci. Este posibil să îți fie teamă la început și să observi că unii te vor contrazice. Cu toate acestea, amintește-ți că vocea ta e importantă și că opiniile tale sunt valide. A-ți susține punctul de vedere reprezintă o demonstrație de încredere în propria persoană și în propriile convingeri, atât în fața ta, cât și în fața lumii.

5.Devii defensiv

Ai tendința să contraargumentezi și să încerci să cauți justificări atunci când cineva își exprimă dezacordul? Această poziție defensivă denotă lipsă de încerdere în sine. Atunci când ești nesigur pe tine chiar și criticile constructive pot fi percepute ca un atac la persoană.

Este important să înveți să abordezi feedback-ul cu o atitudine mai deschisă. Atunci când cineva își exprimă dezacordul, este important să încerci să-i înțelegi perspectiva înainte de a deveni defensiv.

Dacă criticile sunt valide, indicat este să recunoști acest lucru. În caz contrar, este oportun să-ți împărtășești punctul de vedere în mod respectuos. Oamenii încrezători nu se tem de critici, le văd ca pe o oportunitate pentru creștere și învățare.

6.Nu știi să accepți complimente

Multe persoane se simt stânjenite atunci când sunt complimentate și nu știu cum să reacționeze. Tendința de a minimaliza complimentele sau de a le respinge poate să fie un semn al lipsei de încredere în sine. Poate fi interpretată ca și cum le-ai spune celorlalți că aprecierea lor pozitivă este greșită sau că nu meriți cu adevărat laudele lor.

„Să accepți un compliment este câteodată o provocare. «Este foarte frumoasă rochia ta!» este urmat adesea de «Rochia asta? Este atât de veche…» Complimentele sunt adesea greu de acceptat pentru că scot la ivelă ambivalența între dorința de a fi văzuți și disconfortul pe care îl aduce acest lucru. Autocritica și încrederea de sine influențează modul în care primim complimentele. Un cuvânt frumos poate să ne facă să trăim o emoție intensă care poate provoca o reacție neadecvată. Pentru unii lauda poate declanșa anxietatea de performanță sau poate fi percepută ca o manipulare vizând obținerea a ceva în schimb. Este de preferat în astfel de situații ca acel compliment să fie primit cu blândețe, umilință și gratitudine, spunând doar «mulțumesc»”, recomandă psihologul Andreea Enăchescu.

Este important să înțelegi că acceptarea complimentelor cu gratitudine și încredere în sine poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra percepției în sine și a relațiilor cu ceilalți. Așadar, amintește-ți că acceptarea unui compliment cu eleganță nu doar că îți îmbunătățește încrederea în sine, dar poate transforma și interacțiunile cu ceilalți în experiențe mai plăcute și mai armonioase.

7.Te compari tot timpul cu ceilalți

Tuturor ni se întâmplă uneori să ne comparăm cu persoane care au o poziție profesională superioară, o mașină frumoasă sau o familie care pare a fi perfectă. Acest lucru poate declanșa un sentiment de inferioritate și nesiguranță.

Compararea constantă a propriilor realizări cu ale altora ne conduce pe un drum al nesiguranței și scăderii încrederii în sine. Indiferent cât de prosperi sau fericiți par ceilalți, este esențial să înțelegem că fiecare individ se confruntă cu propriile provocări și nesiguranțe. Acestea pot să nu fie întotdeauna evidente pentru cei din jur.

În loc să ne comparăm constant cu alții, ar trebui să ne concentrăm asupra propriului progres. Trebuie să sărbătorim fiecare victorie, indiferent de cât de neînsemnată ni se pare și să învățăm din propriile eșecuri.

8.Nu ieși din zona de confort

Persoanele care au încredere în ele nu se tem să își asume riscuri, pentru că înțeleg că eșecul este o componentă inevitabilă a vieții. De fapt, consideră că este mai înțelept să încerci și să eșuezi decât să nu încerci deloc.

În contrast, dacă te afli în categoria celor care aleg să rămână în zona de confort și să evite orice formă de risc, s-ar putea să dai impresia că nu ai încredere în tine. Alegerea unui drum sigur poate părea la început rațională, dar în practică, poate împiedica evoluția atât pe plan personal, cât și profesional.

”Ar fi bine să conștientizăm că viața nu se întâmplă în zona de confort. Credința că putem trăi o viață împlinită din zona de confort este o iluzie, un fel de Fata Morgana, generată de traiul din zilele noastre. Zona de confort este sănătoasă și posibilă pentru o perioadă limitată de timp, dar dacă o prelungim prea mult, ne lasă dezechipați pentru viață. Și chiar ne deprivează de împlinire și sens”, este de părere psihologul Andreea Petruș.

Așadar, nu ar trebui să te ferești să îți asumi riscuri. Fie că te gândești la o schimbare curajoasă în carieră, la explorarea unui nou hobby sau doar la exprimarea propriei opinii în cadrul unei ședințe, amintește-ți că astfel de pași îndrăzneți sunt adesea cei care conduc către evoluție și dezvoltare.

9.Încerci să faci pe plac tuturor

Nu e neapărat un lucru rău să fii „people pleaser” adică o persoană care încearcă să facă pe plac celorlați, poate însemna că îți pasă de sentimentele celor din jur. Însă acest comportament devine o problemă dacă te străduiești constant să faci pe plac altora în detrimentul propriilor tale nevoi și dorințe. Iar problemele la acest capitol pot fi în strânsă legătură cu experiențele din copilărie: „Părinții critici, cei care vor dori să controleze excesiv copilul, iar acesta să fie supus, sau alcoolicii, vor avea copii perfecționiști, people-pleasers”, atenționează psihologul Iulia Barca.

Este aproape ca și cum ai spune că nevoile tale nu contează la fel de mult sau că îți este teamă să-ți exprimi cu adevărat dorințele. Această atitudine poate duce la sentimente de nemulțumire și frustrări, pe termen lung.

Este important să îți amintești că sentimentele și nevoile tale sunt la fel de importante ca ale celorlalți. Și dacă îți susții propriile interese nu înseamnă că ești egoist sau nepoliticos – denotă pur și simplu respect și iubire de sine. Este în regulă să refuzi uneori și este în regulă să te pui pe tine înaintea altora. Asta nu înseamnă că îi iubești mai puțin pe ceilalți, ci doar că îți acorzi și ție atenția și grija necesare – iar aceasta este o manifestare a adevăratei încrederi în sine.

10. Îți pui mereu la îndoială deciziile

Oamenii care au încredere în ei se disting prin abilitatea de a lua decizii rapide, bazându-se pe propriile instincte și cunoștințe. Este normal să avem momente de îndoială, însă crucial este modul în care le gestionăm. Persoanele încrezătoare nu permit îndoielilor să le dicteze cursul acțiunilor sau deciziilor. În schimb, își amintesc de succesele anterioare și de competențele lor, ceea ce le consolidează încrederea în propriile acțiuni.

Pe de altă parte, a trăi permanent cu îndoieli poate afecta semnificativ performanța. Atunci când își pun sub semnul întrebării propriile abilități, indivizii tind să comită mai multe greșeli și să adopte o abordare mai puțin creativă în rezolvarea problemelor.

În acest context, este crucial să recunoaștem și să prețuim valoarea noastră personală și să avem încredere în capacitățile noastre. Chiar dacă uneori luăm decizii care se dovedesc a fi greșite, acestea fac parte din procesul firesc de învățare și dezvoltare personală, contribuind la maturizare și la obținerea unor perspective mai clare asupra lumii și a propriei persoane.

Sursa foto: Dreamstime.com