Conflictul dintre Nicușor Dan și PSD a transformat poliția în armată privată. Cum s-a ajuns aici

Disputat corp la corp în miez de noapte, războiul pentru planșeul de la Piața Unirii merită explicat etapă cu etapă. El îmbină intenții bune, reperații necesare cu jocuri politice și comportament de clan. 

Primăria Sectorului 4 a început în noaptea de duminică spre luni lucrările de reabilitare la planșeul de la Unirii, în baza unei autorizații emise în regim de urgență de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță. Asta deși, edilul Sectorului 4, Daniel Băluță a anunțat cu câteva zile în urmă  că renunță la proiect deoarece primarul Nicușor Dan nu dă autorizație în regim de urgență pentru lucrări.

La rândul lui, Nicușor Dan a acuzat că autorizația emisă de Primăria Sectorului 3 a fost emisă ilegal, singura autoritate competentă să emită documentul fiind Primăria Capitalei. 

În colțul albastru, primarul general a spus că nu a predat amplasamentul Primăriei Sectorului 4 și a venit să demoleze gardurile puse de Sectorul 4 pentru organizarea de șantier, deoarece aceasta ar fi fost amplasată ilegal pe terenul municipalității.  

În colțul roșu, primarul Băluță a scos un extras de carte funciară în care se specifica că terenul este în administrarea Ministerului Mediului, deși Primăria Capitalei are în administrare și parcul și străzile de acolo și se ocupă de întreținerea lor.

Într-un final, în meciul de box virtual și nu prea, pentru că noaptea oamenii s-au îmbrâncit, tabăra lui Nicușor Dan a reușit să demoleze gardurile, iar Băluță și-a retras echipa din șantier, la cererea premierului Marcel Ciolacu, aflat în plină campanie electorală. 

Însă felul în care s-a comportat Poliția Locală Sector 4, că nu l-a primit pe primarul general în organizarea de șantier ca să prezinte actele, a stârnit furia. La fel și reacția Poliției Naționale, a ISC-ului, a Prefecturii, care au făcut scut în jurul primarului Băluță.

Să vedem care a fost miza factuală a conflictului. 

Ce este planșeul? 

Planșeul este, practic, un pod peste Dâmbovița, în zona din Piața Unirii unde râul este băgat în subteran. Podul începe din zona Hanul lui Manuc, trece pe sub bulevard, pe sub parcul Unirii și iese la Biblioteca Națională. Acesta are o vechime de peste 80 de ani.

Planșeul Unirii trebuie consolidat, aici nu este nicio discuție, fiind în stare avansată de degradare. Nimeni nu contestă asta, iar într-o țară civilizată lucrările ar fi trebuit să înceapă acum 10 ani. 

Primăria Capitalei a avut alte priorități în mandatele trecute, iar pe finalul mandatului Gabrielei Firea și în mandatul lui Nicușor Dan nu au mai fost bani. Situația financiară a Primăriei Capitalei a ajuns la limită din cauza companiilor municipale, a subvențiilor uriașe la termoficare și transport.  

Primăria Capitalei nu a primit bani

În 2022, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a cerut la Primăria Capitalei să consolideze planșeul. A motivat că poate obține bani de la Guvern. Primarul Nicușor Dan și-a dat acordul. Băluță  a obținut banii de la Guvernul Ciucă, în aprilie 2023, peste 750 milioane lei. Nicușor Dan nu a cerut bani de la Guvern pentru consolidarea planșeului, însă a cerut bani pe Anghel Saligny pentru circa 40 de proiecte. Niciunul nu a primit finanțare.

Mai mult, anul acesta, prin legea bugetului de stat, propusă de Guvernul Ciolacu și aprobată de majoritatea PSD-PNL din Parlament, Primăria Capitalei a primit până acum cu circa 1 miliard de lei mai puțin din cotele defalcate din TVA și impozitele pe venit plătite de bucureșteni.

Revenind la planșeu, în 2022 Consiliul General a aprobat o hotărâre prin care ALPAB – instituția care administrează bulevardele din jurul parcului, pe sub care trece planșeul – să se asocieze cu Sectorul 4 pentru reabilitarea planșeului. Apoi urma ca planșeul să fie transferat, în baza unui protocol, la Sectorul 4. Acest lucru însă nu s-a întâmplat până acum, predarea fiind necesară la începerea lucrărilor.

Cât de degradat este planșeul?

Expertiza făcută în 2022 de Facultatea de Construcții București și semnată de unul dintre cei mai respectați ingineri de la noi – Radu Răcănel – a încadrat planșeul în clasa IV – stare nesatisfăcătoare. Nu l-a încadrat la pericol public.

Pornind de la această expertiză, Primăria Sectorului 4 a pornit în 2023 licitația pentru desemnarea proiectantului și constructorului. Licitația pentru realizarea lucrărilor a fost câștigată de asocierea Construcții Erbașu – Concrete & Design Solutions valoarea lucrărilor fiind de 867.756.446 lei, iar contractul semnat în 2024. 

În perioada 2023-2024, firma,  în asociere cu alte companii, a încheiat cu Primăria Sectorului 4 acorduri-cadru cu o valoare maximală de circa 6,5 miliarde lei.

Încă de la început, Primăria Sectorului 4 a avut intenția de a-și emite singură autorizația de construire pentru reabilitarea planșeului. De aceea și-a emis pe 29 noiembrie 2022 un certificat de urbanism și a început obținerea avizelor pentru emiterea autorizației de construire.

În aprilie 2024, Primăria Capitalei a atenționat Primăria de Sector că potrivit legii nu poate să-și emită singură autorizația de construire. 

Nicușor Dan a invocat în principal art 4 din Legea 50/1991 care prevede că: „autorizațiile de construire se emit de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor de sectoare, pentru: investiţiile care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi cele care se realizează în extravilan și pentru rețele edilitare.

La începutul anului, prin mai multe amendamente inițiate de PSD la Codul Urbanismului s-a încercat eliminarea articolului care protejează spațiile verzi și cel privind rețelele edilitare și transferarea competenței la Sectoare. Însă fără succes din cauza scandalului iscat.

Fiindcă a văzut că nu are sorți de izbândă, Băluță s-a adresat Primăriei Sectorului 3 pentru emiterea autorizației de construire, în chestiunea planșeului.

Astfel, în 2024, Primăria Sectorului 4 a cerut la Primăria Sectorului 3 un certificat de urbanism pentru emiterea autorizației de construire. Pe 9 iulie a primit acest certificat. 

În final, abia pe 9 septembrie, Primăria Sectorului 4 a cerut Primăriei Capitalei emiterea autorizației de construire pentru planșeu în regim de urgență.

Primăria Capitalei a emis un certificat de urbanism în acest sens pe 3 septembrie, cu câteva zile înainte, cererea fiind făcută de Administrația Străzilor, în numele Sectorului 4.

Primarul Nicușor Dan nu a spus că nu emite autorizația de construire, ci doar că aceasta trebuie emisă în regim normal, nu de urgență, cu avizele necesare și că nu poate să încalce legea.

În final, primarul Băluță a încercat să forțeze mâna primarului Nicușor Dan să emită autorizația de construire în regim de urgență. Edilul de la Sectorul 4 a argumentat cu un punct de vedere primit de la un expert, pe 8 august, care spune că anumite părți din planșeu sunt în pericol de colaps. 

Acest punct de vedere nu reprezintă însă o expertiză, realizată în condițiile legii. Mai mult, Băluță a încercat să inducă panica, că va cădea planșeul și va omorî oameni, consideră tabăra lui Nicușor Dan.

În final, fiindcă a văzut că Nicușor Dan nu cedează, Daniel Băluță a sesizat Prefectul Capitalei- Toader Mugur Mihai, fost primar PSD. 

Prefectul a convocat Comitetul pentru situații de urgență și forul a luat act de situația de urgență sesizată de Primăria Sectorului 4, cerând instituțiilor abilitate să elibereze cu celeritate avizele și documentele necesare. Prefectul nu l-a putut obliga nici el pe Nicușor Dan să emită autorizația de construire în regim de urgență.

În final, fiindcă nici aici nu a avut sorți de izbândă, Băluță a venit cu o hârtie de la ISC în care se precizează că autorizația de construire poate fi emisă de Primăria Sectorului 3. Și că Sectorul 3 a emis în regim de urgență documentul. Hârtia a fost prezentată ieri, în conferința de presă susținută de primarul Băluță.

Autorizația de construire emisă de Primăria Sectorului 3 pentru lucrările la pasaj  nu este semnată de primarul Robert Negoiță ci de viceprimarul Elena Petrescu. 

Petrescu a fost trimisă în judecată în dosarul ROSAL, în august 2022, alături de Robert Negoiță și alți funcționari de la Primăria Sectorului 3. Este acuzată de procurori că a  prelungit, alături de ceilalți acuzați prin 54 de acte adiționale contractul încheiat de muncipalitate cu firma de salubritate fără a organiza licitații, așa cum cere legea. Prejudiciul calculat în dosar este de peste jumătate de miliard de lei.

Cu această autorizație, primarul Daniel Băluță a dat ordinul de începere a lucrărilor, la miezul nopții de duminică spre luni.

Nicușor Dan s-a dus la șantier, cu Poliția locală, să ia gardurile puse pe terenul municipalității.

Primarul general susține că terenurile sub care se află planșeul  sunt proprietatea Municipiului București, potrivit Hotărârii de Consiliu General nr. 186/2008. Primarul Băluță afirmă însă că aparțin Ministerul Mediului, prezentând un extras de carte funciară.

Primarul Nicușor Dan spune că, dintr-o eroare, acestea au fost intabulate gresit. „Ministerul Mediului prin Apele Române a făcut o solicitare de intabulare a albiei râului din subteranul proprietăților menționate mai sus. Dintr-o eroare materială, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară(OCPI) a intabulat ca proprietar Apele Române (instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului) și al suprateranului Planșeului Unirii. Vom merge marți la cadastru pentru a îndrepta eroarea”, a transmis Primăria Capitalei.

Conflictul s-a transformat în final într-o luptă la propriu între cele două poliții locale.

În final, în conflict a intervenit premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD la funcția de președinte al României, iar Băluță și-a retras oamenii și Nicușor Dan a luat gardurile.

Singura care poate spune dacă autorizația de construire a fost emisă legal, este instanța.

Care sunt mizele

În primul rând, cea financiară, fiind vorba despre atribuirea și gestionarea unui contract de peste 800 milioane lei, câștigat de o firmă abonată la contracte cu statul și cu Primăria Sectorului 4.

Apoi, cea de imagine. Băluță nu a avut  intenția de a cere autorizație de la Primăria Capitalei. A ocolit de la început această instituție. Băluță a propus opiniei publice imaginea primarului Nicușor Dan drept frânar al Bucureștiului. Este același narativ, ”Nicușor Dan frânar” folosit în ”comunicatele” nesemnate ca publicitate venite de la dezvoltatorii imobiliari pe siteurile prietene ale Puterii.   

Al treilea motiv al conflictului este referendumul local propus de primarul Nicușor Dan pe 24 noiembrie și 1 decembrie. El a solicitat ca banii bucurestenilor să fie împărțiți între Capitală și Sectoare de Consiliul General nu de Guvern/Parlament. În plus, Nicușor Dan vrea să ia competențele pe urbanism și autorizații de construire de la Primăriile de Sector. 

Asta a înfuriat primarii de Sector, care gestionează împreună 14,5 miliarde de lei în 2024, față de 10 miliarde Primăria Capitalei cu tot cu instituțiile subordonate.

Riscurile

Deocamdată Daniel Băluță s-a retras. Dacă lucrările la planșeul Unirii se fac cu o autorizație emisă ilegal, acestea pot fi blocate în instanță, și rămânem cu o groapă în mijlocul orașului. 

În istoria recentă a Bucureștiului a mai fost un primar care a făcut asta, Sorin Oprescu, pentru Pasajul Ciurel și lărgirea străzilor Buzești-Berzei. Autorizațiile au fost suspendate și anulate, iar cele două lucrări au rămas blocate luni în șir.

Armate private

Deși intenția de a reabilita planșeul de la Unirii este bună, felul în care primarul Daniel Băluță a gestionat situația arată o atitudine de clan, de stat acaparat de PSD. 

Instituțiile care trebuie să vegheze la respectarea legii-Poliția, ISC-ul, Primăria Sectorului 3- au făcut scut pentru încălcarea ei. Și dincolo de mesajele alarmiste, oamenii au văzut asta, iar polițiile care se comportă ca niște armate private au stârnit furie.