Consiliul Superior al Magistraturii anunță oficial numărul parchetelor și instanțelor care au declanșat proteste

După două zile de ședințe în toate instanțele și parchetele din România, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis joi numărul total al curților de apel, al parchetelor și al tribunalelor unde procurorii și judecătorii au suspendat activitatea, nemulțumiți de decizia Guvernului Bolojan de a modifica sistemul pensiilor speciale.

CSM a transmis, printr-un comunicat de presă, că în urma adunărilor generale au decis declanșarea protestelor 16 curți de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii. Aceeași decizie a fost luată și de Parchetul General.

Conform Ministerului Public, în România sunt 16 curți de apel. Asta înseamnă că toate se alătură protestelor. Când vine vorba despre parchetele de pe lângă tribunale tot Ministerul Public informează pe site-ul propriu că sunt 42, la care se adaugă încă patru. CSM vorbește despre 46 de parchete de acest tip care intră în grevă. În România sunt și 182 de parchete de pe lângă judecătorii, iar 169 s-au alăturat grevei, conform CSM. 

Procurorii DIICOT și DNA nu s-au alăturat protestelor. Ei nu figurează în lista transmisă vineri de CSM. Instituția precizează doar că și procurorii DIICOT s-au întâlnit în cadrul unei adunări generale, fără a preciza însă și ce au decis. DNA a hotărât să își desfășoare normal activitatea, au transmis reprezentați ai instituției pentru HotNews.

Ce înseamnă concret protestul procurorilor

Colectivele de procurori, în unanimitate, au decis adoptarea următoarelor forme de protest, conform CSM:

• Suspendarea activității, urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea  măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare;
• Suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență;
• Susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești.

„De asemenea, s-a luat hotărârea transmiterii către executiv a unui punct de vedere referitor la poziția Secției de procurori și a  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de act normativ privind pensiile de serviciu ale magistraților”, conform CSM. 

În cazul judecătorilor, aceștia vor judeca doar cauzele considerate urgente, atât în materie penală, cât și civilă, potrivit hotărârilor adunărilor generale a instanțelor care au anunțat declanșarea protestelor. În materie penală se vor judeca:

• măsurile preventive,
• măsurile de siguranță cu caracter medical,
• cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere. 

În materie civilă, vor fi soluționate măsurile de protecție a minorilor (încuviințare adopție sau plasament de urgență, de exemplu), măsuri asiguratorii, ordonanțe președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor, acordarea/stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor. Unele instanțe, cum este Curtea de Apel Bacău, au anunțat că vor judeca și contestațiile la executare, în contencios administrativ.

Guvernul nu cedează 

Guvernul a trimis spre avizare către Consiliul Economic și Social (CES) proiectele din pachetul 2 de măsuri fiscale, care va fi împărțit în 5 părți. Proiectul privind pensiile magistraților, care va reprezenta în sine un pachet din cele 5, rămâne nemodificat față de varianta pusă în dezbatere publică în 14 august – care a stârnit reacții dure și proteste din partea magistraților, care au declanșat proteste prin suspendarea activității. 

Dacă proiectul va fi adoptat, iar apoi va trece de Curtea Constituțională, va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025. Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților trimis spre aprobare de către Guvern către CES include următoarele modificări:

• Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
• Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariul brut încasat.
• Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Practic, proiectul privind pensiile magistraților rămâne nemodificat față de cel pus în dezbatere publică în 14 august, în ciuda protestelor anunțate de magistrați, care sunt nemulțumiți de modificările aduse.