După cele 15 curți de apel din România care au anunțat marți că își suspendă activitatea, miercuri și magistrații de la mai multe tribunale și judecătorii din țară au anunțat că se alătură protestului generat de proiectul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor speciale. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, susține că modificările privind pensiile magistraților reprezintă un obiectiv al coaliției de guvernare și că vor avea loc noi discuții între partidele care formează Guvernul.

Adunările generale convocate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii în instanțe și parchete au termen limită până astăzi să se întrunească „în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”.

„Regretăm că am fost nevoiți să recurgem la această formă de protest”

Cu o zi în urmă, majoritatea curților de apel din țară au anunțat că declanșează proteste și că vor suspenda activitatea până la retragerea proiectului referitor la pensiile speciale ale magistraților.

Citește și

Proteste în justiție. Tot mai multe instanțe și parchete din țară își suspendă activitatea până la retragerea proiectului legat de pensiile speciale / Ce spune ministrul Justiției

Miercuri, protestele magistraților s-au extins și în tribunale și judecătorii. Tribunalele din Brăila, Bacău, Botoșani, Covasna, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Iași, Sibiu, Suceava și Vaslui au anunțat că își vor suspenda activitatea, urmând să fie asigurate doar urgențele. 

„Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm că am fost nevoiți să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societății ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat și independent. Independența judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societății acele garanții de independență, atât de necesare”, au transmis oficialii Tribunalului Vaslui.

Toate instanțele solicită Guvernului retragerea proiectului privind reformarea pensiilor de serviciu. Deși își suspendă activitatea, magistrații Tribunalului Iași subliniază că forma de protest la care se recurge nu constituie grevă.

„Judecătorii îşi vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind pronunțarea şi motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuții legale şi regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate în art. 3). Prezenta hotărâre are caracter organizatoric, nu afectează dreptul la muncă al judecătorilor şi nu constituie o formă de grevă ori de suspendare a activității judiciare”, au transmis reprezentanții Tribunalului Iași.

O excepție

Singura instanță unde magistrații au decis să nu își suspende activitatea este Tribunalul Neamț. Adunarea Generală a judecătorilor de la această instanță, întrunită marți, a decis în unanimitate să solicite retragerea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, propus de Guvernul Bolojan. Cu toate acestea, judecătorii Tribunalului Neamț au decis cu majoritate de voturi că „nu se impune a se organiza o formă de protest” cum ar fi judecarea doar a cauzelor urgente.

Judecătorii Tribunalului Neamț anunță că „în funcție de soluția legislativă ce urmează a fi adoptată” se va convoca o nouă Adunare Generală pentru a se decide dacă se impune adoptarea unor forme de protest.

CSM a transmis că va centraliza hotărârile adunărilor generale a tuturor instanțelor și parchetelor din țară, urmând să comunice un punct de vedere.

Ce se va judeca în timpul protestelor judecătorilor

Pe durata suspendării activității, magistrații vor judeca doar cauzele considerate urgente, atât în materie penală, cât și civilă, potrivit hotărârilor adunărilor generale a instanțelor care au anunțat declanșarea protestelor. 

În materie penală se vor judeca: măsurile preventive, măsurile de siguranță cu caracter medical și cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere. 

În materie civilă, vor fi soluționate măsurile de protecție a minorilor (încuviințare adopție sau plasament de urgență, de exemplu), măsuri asiguratorii, ordonanțe președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor, acordarea/stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor. Unele instanțe, cum este Curtea de Apel Bacău, au anunțat că vor judeca și contestațiile la executare, în contencios administrativ.

Cum protestează procurorii

În parchete, cele mai multe adunări generale au fost convocate pentru miercuri, 27 august. Parchetul Tribunalului București a anunțat însă de marți decizia privind suspendarea activității.

Pe durata protestului, procurorii vor suspenda activitățile de urmărire penală, cu anumite excepții. De asemenea, este suspendată activitatea de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, activitățile de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri terminare a urmăririi penale.

Procurorii suspendă, pe durata protestului, activitatea de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, dar și relațiile cu publicul. 

Ministrul Justiției spune că vor fi noi discuții în coaliție pe proiectul pensiilor speciale

În cea mai recentă ședință a coaliției, de marți seară, subiectul legat de pensiile magistraților nu a fost abordat deloc, au susținut surse politice care au discutat cu HotNews. Luni, coaliția a stabilit că modificările se vor aplica așa cum prevede proiectul pus în dezbatere publică, însă cu o singură modificare: cu măsuri tranzitorii de 10 ani, adică din 2036.  

Digi24 scrie, citând tot surse politice, că s-a decis ca pensiile magistraților să fie plafonate la 75% din ultimul venit net încasat, iar perioada de tranzit către vârsta de pensionare de 65 de ani să fie de 15 ani.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus, miercuri, într-o intervenție la Digi24, că liderii coaliției vor discuta astăzi din nou despre acest proiect, pentru a ajunge la o decizie finală. 

„Reamintesc că şi preşedintele României a fost moderator, să zic aşa, în virtutea rolului său constituţional, pentru un astfel de demers. Domnul premier a avut întâlniri cu reprezentanţii magistraţilor, deci a existat dialog. Nu vă pot confirma sau infirma cifrele, pot doar să precizez că ieri a avut loc o întâlnire a liderilor coaliţiei, la care eu nu am participat. A participat şi domnul preşedinte al României. Urmează să mai fie discuţii şi astăzi între liderii coaliţiei, probabil că se va finaliza acest proiect privitor la vârsta de pensionare şi, respectiv, la pensiile de serviciu ale magistraţilor”, a declarat Marinescu.

CSM spune că proiectul de lege care modifică pensiile magistraților nu respectă deciziile CCR

În comunicatul de săptămâna trecută, în care anunța convocarea Adunărilor Generale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuza că proiectul privind pensiile magistraților „afectează grav independența justiției, încălcând deciziile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și documentele internaționale de referință”. 

„Neexistând nicio justificare a acestui demers în condițiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea nr. 282/2023, iar propunerile prezentate de inițiator nu sunt rezultatul vreunui dialog cu reprezentanții autorității judecătorești, ci constituie expresia unei atitudini inadmisibile care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice”, a transmis CSM. 

Ce reclamă CSM:

• „luările de poziție repetate ale reprezentanților partidelor care compun coaliția de guvernare care, într-o manieră incalificabilă, urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent și să distragă atenția de la cauzele adevărate ale acestora,
• intensificarea campaniei pe care diferite instituții media o derulează împotriva sistemului judiciar pentru a completa retorica susținută de factorul politic în vederea destabilizării sistemului de justiție,
• promovarea agresivă, din zona aceluiași factor politic și a mass-mediei care îl susține, a ideii că intenția prim-ministrului Guvernului României de a modifica regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii ale magistraților,
• ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar și punerea constantă în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, în atmosfera de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic, creând astfel riscul major de demoralizare a judecătorilor și procurorilor aflați în funcție (…),
• disprețul pe care unii exponenți ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant față de magistrați, în condițiile în care sunt bine cunoscute eforturile judecătorilor și procurorilor care își exercită atribuțiile cu onestitate și profesionalism (…)”.

Care sunt principalele modificări prevăzute în proiectul de reformă gândit de Guvernul Bolojan 

Proiectul prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani. Magistrații care vor dori pensionarea trebuie să aibă minim 35 de ani vechime. Modificări sunt și în ceea ce privește cuantumul pensiei: ea nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionării. 

În proiectul care are scopul de a reforma sistemul de pensii din magistratură, nu sunt incluși și judecătorii CCR, pentru că statutul acestora este prevăzut într-o altă lege, au explicat reprezentanții Guvernului.

Conform proiectului, reforma privind pensiile magistraților ar trebui să fie adoptată până la data de 1 octombrie 2025 – atunci când proiectul de lege ar trebui să intre în vigoare.

Magistrații se vor putea în continuare pensiona anticipat, conform proiectului, însă doar după ce vor avea 35 de ani vechime. Dacă se pensionează pentru că au vechime însă nu îndeplinesc și vârsta cerută de lege, atunci li se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”. 

Proiectul prevede și că este nevoie de o „nouă eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați”. Astfel că, se va adăuga, anual, o perioadă suplimentară de 1 an și jumătate până în anul 2036.