Copiii și vitamina D. Ce boli riscă cei care au deficit și cum poate fi prevenit

Rahitism, carii severe, oase fragile. Sunt doar câteva dintre riscurile asociate deficienței de vitamina D la copii. În plus, lipsa „vitaminei soarelui” sau „vitamina antirahitică”, așa cum mai este cunoscută, crește și riscul apariției diabetului de tip 1, a sclerozei multiple și artritei reumatoide, dar și a bolilor cardiace și anumitor forme de cancer. Ce recomandă specialiștii pentru a preveni toate aceste riscuri.

Primul rol descris al vitaminei D în organism a fost acela în absorbția și menținerea calciului în oasele sănătoase, iar prima boală asociată cu deficiența de vitamina D a fost rahitismul. În literatura științifică, a început să se vorbească despre rahitism în 1645. Aceasta pentru că, un celebru medic britanic – David Whistler, șeful Colegiului Medical Regal – a descris boala în teza sa de doctorat la Universitatea din Leiden, Olanda.

Cum ajută soarele vitamina care-i poartă numele

Două sunt sursele de unde organismul poate lua vitamina D. Astfel, ea poate fi sintetizată de organism sub acțiunea razelor soarelui care acționează asupra uleiurilor din piele, vitamina produsă fiind, mai apoi, absorbită în organism. A doua sursă este cea obținută din alimente sau suplimente, situație în care vitamina este absorbită împreună cu grăsimile, prin pereții intestinali.

O formă a vitaminei D este D3 – colecalciferol. Această formă este sintetizată în organism sub acțiunea razelor ultraviolete, dar este prezentă și în unele alimente de origine animală, precum peștele gras, carnea de vită, laptele, iaurtul și brânzeturile. O altă formă este D2 – ergocalciferol – prezentă în cantități mici în unele alimente vegetale precum migdalele și cerealele integrale.

În Europa, nivelurile de vitamina D sunt mult mai reduse comparativ cu alte regiuni ale lumii, din cauza climei și a alimentației deficitare în vitamina D, au arătat studiile. În lunile de iarnă, când numărul de zile cu soare sunt puține și îmbrăcămintea acoperă tot corpul, expunerea la soare devine o problemă.

O zi înnorată reduce cu 50% prezența radiațiilor ultraviolete, iar aplicarea pe piele a cremelor cu factor de protectie (SPF) – în zilele de vară – blochează pătrunderea acestora la nivelul pielii.

Necesară încă din perioada prenatală

În România, prevalența rahitismului este ridicată, se arată în Protocolul pentru profilaxia anemiei și a rahitismului la copil, cu toate că din anul 2002 se derulează Programul naţional de profilaxie a rahitismului cu vitamina D.

Documentul menționează că menținerea ponderii crescute a rahitismului carenţial în România este cauzat de aplicarea incompletă şi incorectă a schemelor de profilaxie cu vitamina D; de neadaptarea dozelor de vitamina D la nevoile specifice fiecărui copil; de poluarea crescută a atmosferei; de expunerea insuficientă a copilului la ultravioletele solare și de alimentaţia incorectă şi dezechilibrată, cu exces de făinoase.

Un studiu referitor la deficitul de vitamina D la populația infantilă, publicat în 2017 de Revista Română de Pediatrie și realizat de Universitatea de Medicină „Lucian Blaga” din Sibiu, împreună cu Spitalul de Pediatrie Sibiu, vine să întărească această realitate.

Astfel, studiul arată că, din totalul de 200 de pacienți internați, cu vârste cuprinse între o lună și 24 de luni, 111 copii, adică 55,5%, au avut niveluri plasmatice ale 25- hidroxi-vitamina D sub o valoare de 30 ng/ml, adică o valoare scăzută.

Acest 25-hidroxi-vitamina D reprezintă cel mai important metabolit al vitaminei D şi concentraţia plasmatică a acestuia reflectă cel mai bine cantitatea de vitamină D la om. Pentru a afla nivelul vitaminei D în corp se dozează acest parametru 25-hidroxi-vitamina D- test care se face la recomandarea medicului prin recoltarea unei probe de sânge. Tot ce se situează sub 20 de ng/ml este considerat deficit la copii și adulți, iar tot ce este sub 30 ng/ml, nivel insuficient. Totodată, nivelul optim de vitamina D este considerat cel între 30 și 55 ng/ml.

Scopul studiului mai sus citat a fost acela de a analiza nivelul de vitamina D la copiii mici internați cu diverse patologii pentru a vedea care este situația deficitului la această populație și de a folosi informațiile pentru a impulsiona prevenția rahitismului la această categorie de vârstă.

Rezultatele studiului au arătat că există un număr important de copii care au niveluri suboptimale de vitamină D, „ceea ce ar trebui să ridice o problemă pentru familiile lor, pentru profesioniştii din domeniul medical, cât şi pentru autorităţile din sănătate. Pe lângă valoarea epidemiologică, determinarea nivelurilor de 25-(OH) D reprezintă o analiză de laborator importantă pentru copiii cu vârste cuprinse între o lună şi 24 de luni, ce poate fi folosită ca punct de pornire în tratamentul de prevenţie a rahitismului, care trebuie instituit la această vârstă”, potrivit sursei mai sus citate.

„Rahitismul se poate manifesta la orice vârstă”

„Rahitismul înseamnă că există un deficit de vitamină D în organism. El se poate manifesta la orice vârstă. La vârstă mică el se numește rahitism, la vârstă mare se numește osteoporoză”, explică dr. Valeria Herdea, medic primar pediatru, medic de familie.

Noi toți avem un deficit de vitamină D, adaugă medicul: „Și asta pentru că locuim în climă temperată, 52% din populația țării locuiește în mediul urban unde există poluare, ecran solar, expunere mai redusă de 2-3 ore pe săptămână la soare și nu în ultimul rând pentru că alimentația noastră este carențată: fumăm, consumăm diverse substanțe toxice și, în general, nutriția noastră nu este sănătoasă. Ne lipsește peștele, ne lipsesc legumele, fructele, deci tot ce ar însemna aport de vitamina D”.

De ce este atât de importantă această vitamină? Pentru că, explică medicul pediatru, ea ajută nu doar la formarea structurii osoase, dar ajută și musculatura, buna funcționare a inimii și a creierului, a ochilor. În fapt, mai spune dr. Herdea, vitamina D este un mic hormon a cărui lipsă stă la baza multora dintre deficiențele pe care le avem și care ne afectează inima, musculatura, oasele, deci, practic, calitatea vieții.

Programul național de prevenție a rahitismului continuă să existe de ani de zile ca urmare a faptului că, în România, există un număr mare de copii rahitici, comfirmă medicul. „Aceștia ajung automat să aibă și deficite imune. Pentru că vitamina D intervine în lanțul imunitar și dacă nu ai suficientă vitamina D înseamnă că ai foarte multe infecții, că ai și o anemie și așa mai departe”.

În principiu, Programul național de combatere a rahitismului prevede că din a 7-a de la naștere se administrează bebelușului 400-800 de UI de vitamină D zilnic, pe parcursul întregului an.

„În lunile cu ”r” cum spunem noi, adică din septembrie și până în aprilie, se poate suplimenta această cantitate, în funcție de zona în care este copilul. Se administrează această profilaxie a rahitismului minimum un an și opt luni, cu recomandarea ca, în perioadele de sezon rece, să suplimentăm administrarea de vitamina D până la vârsta de 16-18 ani, iar după aceea, la persoanele peste 35-40 de ani, să administrăm la fel vitamina D. De fapt, se recomandă la întreaga populație”, mai spune dr. Valeria Herdea.

Studiile au arătat că până la vârsta de un an, un an și jumătate copiii au un nivel de vitamina D relativ bun – aproape de ceea ce ar trebui să fie fiziologic – iar după această vârstă începe să varieze și chiar să scadă. „La adolescență scade, la femeia însărcinată scade, la persoanele tinere, foarte active, care stau în fața calculatorului, nu ies la soare, petrec foarte multe ore in door, la ele nivelul de vitamina D scade. Rezultatul este că toate aceste persoane au tulburări de statică vertebrală, au dureri articulare, masa musculară se modifică, au probleme cardiace, hipertensiune, multe alte probleme. Iar dacă te duci înapoi în antecedentele acestor pacienți constați că deficitul de vitamina D a jucat un rol esențial”, atrage atenția medicul.

Care este necesarul de vitamina D la copii

Protocolul național pentru profilaxia rahitismului la copil, aprobat de Ministerul Sănătății, recomandă următoarele suplimentări externe: la copiii sănătoși, născuți la termen, cu vârsta până la 18 luni, doza recomandată este de 400-800 U.I./zi. Soluția se administrează zilnic, oral, indiferent de anotimp. Se începe administrarea la 7 zile după naștere și se continuă până la 18 luni.

La copiii cu vârsta peste 18 luni, doza recomandată este de 400-800 U.I./zi sau o dată la 7 zile, câte 3.000-5.000 U.I. Se recomandă administrarea până la vârsta de 12-15 ani. În cazul copiilor născuți prematur, din mame care au avut deficit, sindrom de malabsorbție, dietă săracă, copii identificați la naștere cu un risc crescut de deficit de vitamina D, expunere redusă la soare sau diversificare cu alimente sărace în vitamina D, pentru o administrare corectă, doza zilnică va fi ajustată de către medic, în urma examinării fizice a copilului și a testărilor periodice.

Conform protocolului recomandat de Institutul Național de Ocrotire a Mamei și Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu” din București, pentru evitarea apariției rahitismului la copil este important să se respecte următoarele principii: în primele 5-6 luni de viață alăptarea trebuie să fie exclusivă și prelungită până la un an sau chiar până la doi ani (recomandarea OMS); iar în situația în care alăptarea nu este posibilă alimentația sugarului să includă „formule de lapte pentru sugari” cu evitarea laptelui de vacă și a laptelui praf industrial la sugarul până la vârsta de 12 luni.

Totodată, trebuie introduse alimentele complementare la sugar, cu precădere a alimentelor bogate în vitamina D (gălbenușul de ou, ficatul de vită, peștele) și cereale îmbogățite în vitamina D și fier, în detrimentul celor fără adaos; alimentația mamei care alăptează trebuie să includă alimente bogate în vitamina D și trebuie încurajate mișcările active ale copilului, chiar din primele ore de viață (îmbrăcarea în salopetă conferind avantaje în acest sens).

Dacă deficitul de vitamina D este periculos, la fel este și excesul. Potrivit dr. Herdea, nu se administrează suplimente de vitamina D acolo unde există expunere la soare mai mare de 2-3 ore pe zi, pentru că atunci pielea noastră sintetizează vitamina D naturală: „Atenție! Este vorba de soare sănătos. Adică dimineața – expunere la soare de la ora 6:00 și până în jur de ora 10:00, iar după-amiază, după ora 17:00 până în jur de ora 19:00 când apune soarele. În perioada de amiază există foarte multe alte raze care nu sunt benefice și atunci ne protejăm cu creme de protecție solară”, explică medicul.

Cum se depistează deficitul de vitamina D

Nivelul de vitamina D se poate determina în urma unei analize de sânge, la recomandarea medicului sau la solicitarea pacientului, dar nu este decontată prin sistemul public de asigurări de sănătate, considerându-se că există un Program național de prevenție a rahitismului.

Protocolul privind profilaxia anemiei și rahitismului la copil recomandă începerea profilaxiei încă din perioada prenatală, adică în ultimul trimestru de sarcină. Doza zilnică orală pentru gravidă este de 400 de UI, în perioadele însorite și de 800 de UI în sezonul rece sau în cazul în care alimentația are carențe sau locuiește în zone poluate. La fel de importante sunt și adoptarea de către gravidă a unui regim de viață sănătos, cu o alimentație bogată în vitamina D și calciu și o expunere echilibrată la aer și soare.

Sursa foto: Dreamstime.com