Coruptii de azi si mortii de miine (de Dan Turturica)

Asa cum s-a intimplat cu mai toate marile escrocherii si afaceri de coruptie romanesti, si ecourile scandalului ce a insotit arestarea fratilor Camataru s-au stins rapid. De fapt, chiar inainte ca lucrurile cu adevarat interesante sa apara.

Dupa citeva saptamini de frenezie, in care televiziunile au repetat obsesiv imagini cu gradina zoologica din casa unuia dintre frati, relatarile mass-media au intrat in rutina stirilor de la tribunal.

In acest timp, departe de ochii ziaristilor si ai opiniei publice, se consuma o serie de interogatorii extrem de importante: membrii bandei Camatarilor povesteau anchetatorilor despre complicii lor din politie si magistratura, care i-au ajutat sa domine ani buni lumea interlopa din Bucuresti.

Dialogurile insumeaza citeva mii de pagini, iar faptele la care fac referire i-au lasat fara grai chiar si pe oamenii obisnuiti cu fauna din zonele intunecate si mizerabile ale societatii.

De la politisti dependenti de dame de consumatie la politisti care patroneaza chiar ei cluburi de noapte cu prostituate, de la copii de senatori sau generali care se drogheaza la mafioti care platesc agresarea unor parlamentari, de la amante de interlopi care se ofera magistratilor pentru a-si scapa iubitul de inchisoare la politisti care te pot scoate basma curata chiar si daca ai omorit trei

oameni, nimic nu lipseste din aceasta adevarata enciclopedie a josniciei, din care saptaminalul „Prezent” a publicat in ultimele editii fragmentele cele mai importante. In mod normal, dezvaluirile facute de acolitii fratilor Camataru ar fi trebuit sa zguduie din temelii Ministerul de Interne.

Dintre cele peste 40 de nume mentionate pe „lista complicitatii”, cele mai multe apartin unor politisti de virf. Cu toate acestea, desi au trecut mai bine de doi ani de cind au fost consemnate marturiile, nici unul dintre greii Politiei Romane nu a patit nimic.

Intre timp, citiva dintre ei s-au pensionat, au incasat si plati compensatorii de sute de milioane de lei si isi vad linistiti de afacerile incepute chiar in vremea in care mai purtau vipusca la pantaloni. Singurii care au platit pentru fraternizarea cu infractorii au fost un agent de la Sectia 9 si un inspector principal de la Jilava.

Evident, doar faptul ca un mafiot a pomenit numele unui politist, spunind ca stie ca primea mita de la un cap al bandei nu reprezinta o proba. Nu poti sa condamni pe cineva doar pe baza unei delatiuni. Nu poti nici macar sa-i deschizi dosar penal. O marturisire este insa un punct de plecare.

Este un motiv sa sapi mai departe, sa cauti si alte declaratii, sa le pui cap la cap, sa vezi care sint elementele comune. Cu atit mai mult cu cit unii dintre politisti apar in mai multe declaratii, nu doar in una singura. Asa a fost prins, de exemplu, judecatorul Viorel Burzo.

Sentinta de condamnare la patru ani de inchisoare a avut ca punct de plecare plingerea lui Lajos Gabor (tot un camatar), care a reclamat ca i-a dat magistratului o suma de bani si un set de oale Zepter pentru a influenta o decizie a Curtii de Apel Cluj.

Socant este insa ca politisti mentionati in dosarul fratilor Camataru nu au fost nici macar audiati. Nici de colegii lor din departamentele „anti-coruptie” ale ministerului, nici de procurorii care ancheteaza activitatile de crima organizata. Nu au fost pusi sa dea nici o explicatie despre circumstantele concrete descrise in declaratiile incriminatoare.

Se indoiesc procurorii de la DIICOT de faptul ca un clan mafiot nu ar putea ajunge la dimensiunile la care a ajuns cel al Camatarilor si nu ar putea opera atitia ani nestingherit fara o protectie la nivel inalt din partea politiei? Nu cred. Si atunci cum de au reusit sa inchida doar doua rotite dintr-un intreg mecanism? Nu exista decit o singura explicatie.

Intocmai cum s-a intimplat si in celelalte cazuri de coruptie la nivel inalt, nici de aceasta data nu se face simtita vointa politica necesara pentru a impinge investigarea pina la capat a tuturor conexiunilor.

A face curatenie deplina in complicitatile infractori-autoritati inseamna a distruge o masina de facut bani care a lucrat in egala masura si pentru lumea interlopa, dar si pentru elita din politie, justitie si chiar politica.

Neavind nici o dovada ca mecanismul pus la punct de fratii Camataru a fost demontat pina la ultimul surub, nu putem decit sa presupunem ca el functioneaza in continuare, dar cu un alt grup mafiot la pupitrul de comanda.

Atita timp cit se fac in continuare sume fabuloase din traficul de droguri, din prostitutie, din santaj, din taxe de protectie este evident si ca o parte din profit se scurge in buzunarele unor (noi) complici din rindul autoritatilor. Impactul pe termen lung al acestei cirdasii va fi devastator.

In schimbul banilor pe care ii primesc, protectorii permit mafiotilor sa acumuleze mai multa putere si influenta. Contribuie direct la ridicarea unor imperii ale crimei.

Multi politicieni se mindresc astazi cu faptul ca in Romania lumea interlopa nu se manifesta violent. Ca, in comparatie cu Rusia sau Bulgaria, aici este liniste. Iar confruntarile armate, asasinatele la comanda, rapirile sint inca evenimente izolate. Senzatia de siguranta este totusi inselatoare.

Sintem intr-un calm relativ doar pentru ca miza razboiului, din cauza subdezvoltarii, nu este inca foarte ridicata. Nu trebuie sa fii clarvazator ca sa iti dai seama ca, pe masura ce economia va creste iar sumele din afaceri ilegale vor spori exponential, banii aruncati in joc vor da o alta dimensiune intregului fenomen.

Inclestarea dintre clanurile rivale va deveni mult mai singeroasa, iar controlul fragil pe care statul pare sa-l aiba asupra grupurilor de crima organizata se va evapora rapid o data ce forta acestora va depasi capacitatea statului de a-i contracara.

Cind vor incepe atentatele cu bomba, rapirile, reglarile de conturi cu mitraliere, asa cum se intimpla in multe dintre tarile vecine, va fi deja prea tirziu pentru a mai schimba ceva. Coruptii de azi vor avea pe constiinta mortii de miine.