Creditul de 50 de miliarde de dolari promis Ucrainei de G7 va fi finanțat, în proporție de aproape 60%, de către țările UE

Statele Uniunii Europene vor contribui cu până la 60% din împrumutul de 50 de miliarde de dolari pe care ţările din grupul G7 l-au promis Ucrainei şi care va fi garantat cu veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Moscovei, a declarat vineri ministrul italian al economiei, potrivit Reuters.

Planul G7 pentru Ucraina se bazează pe un împrumut pe mai mulți ani, care va utiliza veniturile viitoare provenite din cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din fondurile suverane rusești confiscate, din care cea mai mare parte sunt blocate în Uniunea Europeană.

Adresându-se presei în marja unei reuniuni a miniştrilor europeni de finanţe la Luxemburg, ministrul italian Giancarlo Giorgetti a menţionat că această contribuţie a statelor UE va fi între 50% şi 60%, diferenţa urmând să fie finanţată de celelalte membre ale G7, grup alcătuit din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA.

„Vom începe discuţiile asupra contribuţiilor ce revin SUA, Canadei, Japoniei şi Regatului Unit”, a mai spus ministrul italian al economiei, citat de Agerpres.

UE a înghețat 200 de miliarde de euro

Rezervele băncii centrale rusești și alte active suverane au fost înghețate în cadrul sancțiunilor G7 impuse în urma invadării Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.

Liderii statelor din G7, reuniţi joia trecută în Italia, au ajuns la un „acord politic” asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea respectivului împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei.

Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash.

Luna trecută, statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept „furt” şi „banditism”, Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.

Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale.

Joia trecută, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că încercările Occidentului de a lua veniturile din activele rusești înghețate sunt „criminale” și vor duce la un răspuns din partea Moscovei care va fi „foarte dureros pentru Uniunea Europeană”.

Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro