Ce argumente are Cristian Tudor Popescu pentru a spune că ar trebui să asistăm la „excluderea de facto a României din UE”

Prin decizia CCR de retroactivare a unei legi și prin întâlnirea netransparentă dintre șeful Executivului și șefa CCR, România se plasează în afara angajamentelor de aderare la UE, crede gazetarul Cristian Tudor Popescu.

Scriitorul Cristian Tudor Popescu a comentat marți principalele două evenimente din ultimele zile: decizia Curții Constituționale în cazul legii integrității și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu.

Jurnalistul critică încălcarea unui principiu fundamental al Justiției – și anume principiul conform căruia legile nu se pot aplica retroactiv, afirmă că CCR a început, încă de la anularea alegerilor prezidențiale, să se considere „deasupra Constituției” și vine cu o concluzie dură.

„Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat. Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României. Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti-Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească (nonretroactivitatea a fost introdusă de gânditorii Dreptului pentru a se respecta principiul juridic roman «Non bis in idem» și pentru a limita posibilitățile folosirii Justiției ca măciucă politică și/sau personală)”, spune Cristian Tudor Popescu, într-o postare intitulată „Trecutul lovește prezentul și viitorul ca în comunism”, pe pagina lui de Facebook.

„După cum firească este și respingerea de către Regină a amendamentelor AUR privind biodiversitatea și pe Mirabela Grădinaru – nu erau ale PSD”, este explicația oferită de gazetar pentru respingerea modificărilor la legea integrității propuse de partidul condus de George Simion.

Totuși, Cristian Tudor Popescu notează decizia luată de șeful statului pe fondul dezbaterilor despre legea ANI. O numește „mișcare-fulger”.

„Remarcabilă mișcarea-fulger cu care N. Dan a publicat declarația de avere a dnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge. Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti-Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei”, comentează jurnalistul.

„Cât privește întâlnirea la separeu, taman în aceste zile, dintre președinta CCR Tănăsescu și premierul interimar Bolojan, nu-mi pot da seama a cui prostie e mai mare, și a cui explicație, mai stupidă”, mai spune el.

Iar concluzia lui Cristian Tudor Popescu este următoare: „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”.

Decizia CCR

Curtea Constituțională a stabilit luni ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile.

Articolul respectiv are următorul cuprins: „Persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Printre cei care își vor pierde funcția este și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, care a primit în luna iunie o decizie definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost declarat în conflict de interese.

În opinia CCR, „reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituție”.

Art.15 alin (2) din Constituție prevede: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

Reprezentanții USR acuză faptul că acest amendament introdus în lege îl vizează pe liderul partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și poate să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara.

În prima lui reacție după decizia CCR pe Legea integrității, Fritz a afirmat că „în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”.

Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu

Întâlnirea dintre șefa CCR, Simina Tănăsescu, și liderul PNL, Ilie Bolojan, care a avut loc pe 14 august, în incinta Parlamentului, a fost criticată de PSD și de AUR, iar președinții Curților de Apel, președinții tribunalelor, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție au cerut clarificări publice privind scopul întrevederii.

Întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege, a precizat, duminică, CCR.

Ulterior, Simina Tănăsescu a acordat un interviu Recorder, în care a susținut că nu a discutat cu premierul interimar despre niciunul dintre dosarele aflate pe rolul instituției, ci doar despre o solicitare a CCR pentru a primi „spații adiționale” în care să își desfășoare activitatea.

Ea a afirmat, în cadrul unor declarații publicate luni seară de Recorder, că s-a întâlnit cu Ilie Bolojan vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre pentru repartizarea unor spații suplimentare.

„Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională. Unele chestiuni se pot rezolva și prin schimb de documente, prin corespondență, altele se pot rezolva telefonic, dar aspectele acestea, legate de care birouri, unde și cum, pentru astea chiar trebuie să discuți”, a declarat Simina Tănăsescu.

Întrebată dacă ea solicitase respectiva întâlnire, președinta CCR a adăugat: „Nu, n-am cerut-o în mod particular. Am adresat o întrebare la Secretariatul General al Guvernului, dar pentru a stabili modul în care ar fi posibil, fie și doar teoretic, să beneficiem de spații adiționale era necesară o întâlnire”.

Tănăsescu a mai susținut că întâlnirea nu a fost anunțată public pentru că a avut loc la scurtă vreme după ședința respectivă de guvern.

Întrebată dacă întâlnirea nu mai putea aștepta un pic, având în vedere că instituția urma să se pronunțe peste trei zile pe mai multe dosare, inclusiv pe legea ANI, șefa CCR a recunoscut că „poate fi și asta o întrebare legitimă, numai că situația foarte constrângătoare în care ne aflăm nu datează doar de o zi, de două, datează de un an de zile”.

„Ea a devenit extrem de acută de la începutul lunii august, iar hotărârea de guvern s-a adoptat în acea zi. Lectura mea, cel puțin, a fost că urmează repartizarea spațiilor, iar o repartizare a spațiilor deja realizată mai greu să fie după aceea întoarsă din drum”, a continuat Tănăsescu.

De asemenea, ea a fost întrebată dacă ia în calcul varianta demisiei. „Eu n-am luat-o niciodată”, a răspuns șefa CCR.

Explicațiile oferite de Bolojan

Luni, întrebat de jurnaliști despre acest subiect, Ilie Bolojan a spus că „de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar”: „Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident, ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, cu companii, în așa fel încât să rezolvi problemele”.

El a adăugat că „atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, în așa fel încât să rezolvi problemele”.

„Atunci când eram primar în Oradea și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină (…) proiectul, cineva trebuia să rezolve problemele de racorduri la utilități, să se lucreze în paralel și atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol (…). Așa este și în astfel de cazuri și mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a declarat Bolojan, într-o conferință de presă la Oradea.

Postatea integrală a lui Cristian Tudor Popescu

„Trecutul lovește prezentul și viitorul ca în comunism

O durea tot în 3 litere pe CCR de salvarea statului de drept, de salvarea României de pe buza prăpastiei, când a blocat pârtia deschisă profetului Georgescu către Cotroceni. Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat. Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României. Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească (nonretroactivitatea a fost introdusă de gânditorii Dreptului pentru a se respecta principiul juridic roman „Non bis in idem” și pentru a limita posibilitățile folosirii Justiției ca măciucă politică și/sau personală). După cum firească este și respingerea de către Regină a amendamentelor AUR privind biodiversitatea și pe Mirabela Grădinaru – nu erau ale PSD. Remarcabilă mișcarea-fulger cu care N. Dan a publicat declarația de avere a dnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge. Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei.

Cât privește întâlnirea la separeu, taman în aceste zile, dintre președinta CCR Tănăsescu și premierul interimar Bolojan, nu-mi pot da seama a cui prostie e mai mare, și a cui explicație, mai stupidă.

Concluzia sussemnatului: calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993.”