Criza deficitelor bugetare pune sub semnul intrebarii modelul social european. Tot mai multe guverne reduc ajutoarele sociale si majoreaza varsta de pensionare

Sistemul de protectie sociala construit in Europa dupa cel de-al doilea Razboi Mondial se confrunta in prezent cu amenintari majore, generate de criza datoriilor publice, care determina statele sa-si diminueze cheltuielile, noteaza AP, intr-un articol citat de Le Nouvel Observateur. Totul – varsta de pensionare, regimul indemnizatiilor pentru somaj, diversele alocatii sociale – este acum reanalizat de guvernele tarilor europene, sub presiunea necesitatii reducerii deficitelor bugetare.

In Germania, guvernul, care trebuie sa reduca bugetul national cu cel putin trei miliarde de euro, a lasat sa se inteleaga ca ar putea sa reduca alocatia pentru somaj. „Trebuie sa adaptam sistemele de protectie sociala de o maniera care sa motiveze persoanele care accepta sa munceasca, si nu sa oferim bonusuri contraproductive”, a explicat sambata ministrul Finantelor, Wolfgang Schauble.

In prezent, toate tarile se concentreaza pe lupta impotriva deficitelor bugetare, in incercarea de a evita o noua scadere a increderii in moneda unica europeana. „Trebuie sa ne schimbam, sa ne adaptam (…) pentru a putea proteja modelul nostru social”, a afirmat Joaquin Almunia, comisar european pentru Concurenta. Austeritatea bugetara comporta insa un risc major, noteaza expertii: acela de a sufoca o relansare economica fragila.

Marea Britanie a prezentat luni un nou plan de economii de 6,9 miliarde de euro, in principal pe seama cheltuielilor publice si a salariilor functionarilor. Noul guvern britanic vrea sa majoreze varsta de pensionare de la 60 la 65 de ani pentru femei si de la 65 la 66 de ani pentru barbati.

De asemenea, vrea sa introduca obligatia somerilor de a-si cauta un loc de munca, pentru a putea primi alocatiile, si sa elimine prima de 250 de lire sterline acordata la nasterea unui copil.

In Franta, ministrul Muncii, Eric Woerth, a confirmat luni ca guvernul vrea sa majoreze varsta de pensionare, idee confirmata si de ministrul Industriei, Christian Estrosi.

In Spania, taierile de salarii in sectorul public se vor aplica incepand cu iunie, iar guvernul a inghetat procesul de indexare a pensiilor cel putin doi ani.

Madridul a decis sa diminueze cu 300 de milioane de euro ajutorul acordat persoanelor cu handicap si a anulat prima de 2.500 de euro acordata la nasterea fiecarui copil. Si aici exista propunerea de majorare a varstei de pensionare pentru barbati de la 65 la 67 ani.

Tarile din Europa de Nord au pus deja in opera reforme si dispun acum de sisteme care se concentreaza pe renuntarea la somaj si reincadrarea in munca, explica Gayle Allard, profesor de economie la Institutul pentru intreprinderi din Madrid. Tarile scandinave sunt cunoscute pentru faptul ca aplica unele dintre cele mai mari impozite din lume si dispun de sisteme de protectie sociala foarte generoase.

Ca urmare, in Danemarca rata somajului se ridica la 7,5% in primul trimestru, sub media europeana de 9,6%. In Suedia si in Finlanda, rata somajului era de 8,9%, in timp ce in Norvegia se cifra la doar 3%.

Tarile din sudul Europei care nu au pus in practica astfel de reforme platesc acum un pret ridicat, noteaza AP.

Grecii vor trebui sa cotizeze 40 de ani in loc de 37 pentru a putea iesi la pensie iar varsta pentru pensionarea anticipata este de minim 60 de ani. Functionarii greci care castiga mai mult de 3.000 de euro nu vor mai primi al 13-lea si al 14-lea salariu.

In Portugalia, guvernul a preferat majorarea impozitelor. Indemnizatia pentru somaj va fi redusa iar somerii vor trebui sa accepte orice loc de munca unde salariul este mai mare cu 10% decat alocatia. De asemena, executivul va inaspri controlul privind acordarea ajutoarelor sociale, va ingheta salariile pentru functionarii publici si va reduce investitiile publice.

In Italia, precizeaza Le Monde, guvernul vrea sa diminueze cheltuielile publice cu 24 de miliarde de euro in intervalul 2011-2012.

Salariile functionarilor vor fi inghetate pe o perioada de trei ani iar ministerele isi vor reduce cheltuielile cu 10%.

Veniturile inaltilor functionari publici care castiga intre 90.000 si 130.000 pe an vor fi reduse cu 5%, in timp ce veniturile care depasesc 130.000 de euro vor scadea cu 10%.

Subventiile pentru partidele politice se vor reduce la jumatate.