Cât îi costă încălzirea și cum se pregătesc de iarnă orășenii mutați la țară: „Peleții s-au triplat la preț față de anul trecut, iar lemnul s-a dublat”
În contextul în care un studiu de anul trecut scotea la iveală faptul că peste 60% din orășenii din România ar vrea să se mute la țară, am vrut să aflăm cum se resimte acum criza energetică printre cei care au făcut deja acest pas. Reamintim că în seria „Living outside the box”, HotNews.ro a tratat pe larg subiectul românilor care au schimbat apartamentul de la bloc cu o casă dintr-un sat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit recent, în fața Parlamentului European despre provocările ce-i așteaptă pe europeni în această iarnă în ceea ce privește criza energetică.
Demnitarul UE a amintit despre necesitatea reducerii consumului de energie de către fiecare țară, despre faptul că prețurile la gaz au crescut de zece ori față de anul trecut din cauza manipulării de către Rusia a pieței și despre luarea unor decizii concrete pentru contracararea acesteia.
În România, se vorbește despre o plafonare a prețurilor la gaz, dar și a lemnelor, însă mulți oameni de la sat au prevăzut scumpirile și și-au făcut provizii de anul trecut. Cei care și-au permis, desigur.
În privința soluțiilor alternative, există și un program de la stat, Casa Verde Fotovoltaice, prin care Administrația Fondului de Mediu aprobă dosare pentru instalarea lor, deși lucrurile nu se mișcă ușor.
Ce spun despre aceste subiecte orășenii care s-au mutat la țară, mulți cu scopul de trăi mai curat și mai sustenabil? Și, mai ales, cât îi costă încălzirea pe timp de iarnă? În 2020, peste 100 de mii de români s-au mutat de la oraș la țară.
Iată ce ne-au spus despre subiectul facturilor la încălzire oamenii cu care am stat de vorbă.
Gyorgy, 37 de ani, mutat la țara de 13 ani: Se încălzește cu centrală pe lemne și plătește lunar în jur de 1500 lei pentru o casă cu trei camere
Gyorgy lucrează în domeniul IT și nu regretă mutarea la țară, deși crede că la bloc nu se consumă atât de multă energie și este mai rentabilă viața la oraș. Cu toate astea, adaugă el, „spațiul și liniștea compensează.”
Tânărul simte atât inflația, cât și criza energetică: „așa cum s-au scumpit toate, e normal ca și încălzirea să se scumpească.” Pe timp de iarnă, Gyorgy se încălzește cu centrală pe lemne, iar lunar plătește undeva la 1500 lei pentru o casă cu trei camere și o suprafață de aproximativ 100 metri pătrați.
Așa cum mărturisește, ar fi interesat și de panourile fotovoltaice, însă s-ar bucura dacă achiziționarea lor ar fi „suplimentată și de către guvern prin mai multe programe.”
Cât despre oamenii de la sat și cum simt ei schimbările acestea la nivel global, tânărul spune: „încă nu știu la ce să se aștepte, așa că nu e panică printre ei încă.”
Fotografie din grupul de Facebook „Mutat la țară- Viața fără ceas”.
Andreea, 32 de ani, mutată de patru ani la țară: Se așteaptă să plătească în această iarnă aproximativ 9000 lei pentru încălzirea cu lemne
Andreea este momentan în concediu de maternitate și consideră că viața la țară e mai rentabilă decât cea la oraș, deoarece încălzirea pe lemne e mai rentabilă decât cea pe gaz:
„Fără îndoială, după patru ani, pot să confirm că a fost cea mai bună alegere să mă mut aici.” Pentru viața la sat, unde momentan nu a avut altă soluție, a luat în considerare și panourile fotovoltaice, motiv pentru care anul viitor va apela la ele: „mi se pare cea mai bună variantă.”
Andreea spune că metrul ster de lemn s-a scumpit cu 50-100 de lei față de anul trecut, iar acum se vinde cu 250-300 de lei. Andreea spune că factura la lemne pe această iarnă s-ar ridica la aproximativ 9000 de lei.
Angelica, 44 de ani, la țară dintotdeauna: „În 2021 am dat pe metru ster 200 de lei, iar pe iarnă consumăm undeva la cinci-șase metri steri”
Angelina este casnică și mărturisește că se simte afectată de scumpirile care au avut loc din cauza inflației. Îi place viața care o are și nu s-ar muta la oraș pentru nimic în lume, motiv pentru care i se pare și mai rentabilă viața la sat.
Iarna, încălzirea o casă o face cu ajutorul unei sobe de teracotă pe lemne, dar precizează că acestea s-au scumpit și ele anul ăsta. „În zona noastră, Panciu-Vrancea, cred că metrul ster de lemne a ajuns undeva la 300 de lei, însă noi le luăm întotdeauna cu un an înainte. În 2021 am dat pe metru ster 200 de lei, iar pe iarnă consumăm undeva la cinci-șase metri steri”, explică ea.
Mirela: „Anul ăsta am luat lemne de 2500, dar am investit și în două sobe de teracotă, în loc de soba de gătit și sobița de fontă din baie”
Mirela nu s-a mutat complet la țară, dar are o casă de vacanță unde ajunge weekend de weekend și pe care o încălzește pe lemne. „Am cheltuieli și la sat și la oraș. Cu toate că în primul ajungem doar două zile pe săptămână, avem consum mai mare de energie electrică, iar încălzirea ne costă mai mult decât cea cu gaz de la ora”, spune ea.
În ceea ce privește cheltuielile lunare, Mirela explică: „Anul trecut am avut o medie lunară a consumului de aproximativ 120 kwh la apartament (unde am patru camere, dintre care una este biroul meu, deci include și consumul pentru activitatea profesională), iar la țară am avut o medie de 190 kwh.
Aici, cel mai mult ne consumă pompa de la sistemul de drenaj al grădinii, la care se adaugă boiler pentru apă caldă, plita electrică pentru gătit, cât și sculele electrice utilizate ocazional.”
Practic, adaugă ea, la apartament plătea lunar în jur de 100 de lei, iar la țară între 140-150 de lei. Mirela a cheltuit anul trecut 2500 de lei pe lemne și spune că i-au ajuns la limită (între lunile octombrie și aprilie), în condițiile în care se încălzesc doar în weekend, și atunci doar două încăperi și baia.
„Anul ăsta tot de 2500 de lei am luat, dar am investit și în două sobe de teracotă, în loc de soba de gătit și sobița de fontă din baie. Sperăm să scădem consumul de lemn, dar investiția a fost de 5000 de lei”, încheie ea.
Sorin, 34 de ani, mutat la țară de doi ani: „Pentru că am cumpărat peleți din timp, pentru șase luni de folosință, plătim undeva la 900 de lei pe lună, altfel ne-ar fi ajuns undeva la 1400 de lei pe lună”
Sorin lucrează în domeniul IT și spune că decizia de a se muta la țară a fost cea mai bună decizie pe care o putea lua pentru sănătatea lui mintală, cât și pentru sănătatea familiei.
„Copilul nostru are multiple alergii și de când ne-am mutat la țară, starea lui s-a îmbunătățit.” Aici se încălzesc cu o centrală pe peleți, iar în caz de urgențe au și o sobiță mobilă pe gaz. El simte că prețurile s-au mărit, dar și-a cumpărat peleții din vară pentru iarnă.
„De la 20-25 de lei sacul, la 47 de lei în prezent. Nu trebuie să fii matematician să-ți dai seama că ceva nu este ok. Pentru că am cumpărat peleți din timp, pentru șase luni de folosință, plătim undeva la 900 de lei pe lună, altfel ne-ar fi ajuns undeva la 1400 de lei pe lună”, explică tânărul.
Cât despre traiul la oraș, el își aduce aminte cum în Sectorul 2 oamenii nu aveam căldură și apă caldă de cel puțin trei, patru ori pe an. „Calorifere călâi și dușuri când prindeai, în rest foloseam apă fiartă, asta înainte să-mi cumpăr un robinet electric pentru apă caldă. Probabil este mai ieftin totuși la oraș, dar nu ești sigur”, adaugă el.
Sorin a luat în calcul și panourile fotovoltaice și mărturisește că are dosarul depus la Casa Verde din decembrie anul trecut, dar încă așteaptă, așa cum fac și alte mii de români. „În afară de asta avem și un boiler solar cu care ne încălzim apa pe timp de primăvară-vară”, mai spune el.
Tânărul locuiește într-un sat unde există doar curent electric, fără gaze, canalizare sau rețea de apă potabilă. Sorin povestește cum există o teamă în rândul oamenilor vizavi de criză, dar explică faptul că mulți au alternative vechi (sobe), dar și noi (generatoare). „De criza energetică și de cea economică ne este teamă la toți”, încheie el.
Cristina, 40 de ani, de doi ani la țară: „Într-o primă fază, vreau să izolez mai bine casa, podul și geamurile”
Cristina se încălzește la centrală pe gaze și sobă cu lemne și deși nu a făcut o estimare, speră să nu plătească mai mult de 500-600 de lei pe lună, iarna asta. Ea spune că oamenii care stau la oraș pot ieși mai ieftin, mai ales dacă locuiesc într-un apartament mic.
„La casă suprafața e mai mare, dar în același timp am beneficiul lemnelor din curte, cu care o să fac focul în sobiță și așa mai diminuez costul gazelor”, spune femeia. Cu toate astea, înclină spre viața de sat, unde, deși „sunt lucruri care lipsesc, viața e mai simplă și totul la îndemână.”
Cristina recunoaște că a simțit de anul trecut scumpirile și crede că anul ăsta lucrurile vor fi și mai scumpe, plus de asta „oamenii se tem destul de mult și caută soluții alternative.”
Și ea a luat în considerare panourile fotovoltaice, deși spune că momentan principala ei problemă este cu încălzirea termină și nu cu consumul electric. „Am luat în calcul panouri pentru consumul de electricitate și apă caldă, dar momentan încă analizez opțiunile. Într-o primă fază, vreau să izolez mai bine casa, podul și geamurile”, încheie ea.
Maramureș. FOTO: Matthew Williams-Ellis / AP / Profimedia
Monica, 37 de ani, mutată la țară de trei ani: „Suntem căliți, ne-am obișnuit să dormim la 18-20 de grade”
Monica este creator de conținut și crede că mutarea la țară a fost cea mai bună decizie: „eforturile sunt mai mari, dar apropierea de natură merită orice efort.” Ea se încălzește cu ajutorul unei centrale pe lemne și a unui șemineu, deși mărturisește că prețul lemnului a crescut față de anul trecut și continuă să facă asta an de an.
„Am cumpărat lemne de aproximativ 3000 de lei pentru iarna următoare. E greu să calculez un preț lunar, deoarece vom folosi și lemnele rămase de anul trecut și, chiar dacă locuim la munte, facem economie și amânăm cât mai mult până să facem focul în centrală. Lunile noastre de iarnă sunt mai multe, încep din octombrie și facem focul până în aprilie, mai. Suntem căliți, ne-am obișnuit să dormim la 18-20 de grade”, spune ea.
Tânăra consideră că traiul la țară este mai rentabil decât cel la oraș, mai ales că face economie și la prelucrarea lemnului. „Partenerul meu ajută la tăierea și transportarea lemnelor, tot el le crapă și le stivuiește pentru uscare. Noi am investit și într-un aparat de crăpat lemne, să economisim timp și energie la pregătirea lor”, explică ea.
Monica are deja panouri solare pentru încălzirea apei și se gândesc și la ele fotovoltaice, însă, așa cum menționează, în cazul lor ar fi pentru curent, deoarece încălzirea o au pe lemne. Cât despre oamenii din satul în care locuiește, ea spune că se tem de criză, în general, din lipsa de cultură și cred orice li se spune la televizor.
„Își fac provizii mai multe, își umplu cămările pe timp de vară cu ce le crește în grădină. La partea de încălzire, însă, nu prea sunt afectați, deoarece la noi în sat nu este tras gaz, iar majoritatea se încălzesc cu sobă pe lemne”, încheie ea.
Călin, 45 de ani, mutat parțial la țară: „Oamenii din sat nu se tem deloc de criza energetică. În schimb, nu există întâlnire cu orășenii la care să nu se vorbească despre energie”
Călin lucrează în domeniul imobiliar și plănuiește să se mute definitiv la țară, deoarece consideră că este un mediu mult mai sănătos pentru trup și suflet. În satul din județul Buzău are casă, Călin se încălzește în prezent cu o sobă cu lemne dar a investit și într-un sistem de încălzire electrică, cu cablu prin pardoseală: „o să-l montez în primăvară și abia la anul o sa beneficiez de confort. Ca să nu mai găsesc șapte grade în casă când ajung la țară”.
În ceea ce privește încălzirea cu lemne, Călin spune că a cumpărat de 700 de lei în urmă cu doi ani și mai are și acum din acestea. „Oamenii din satul meu nu se tem deloc de criza energetică, cea indusă de capete europene incapabile să gestioneze o situație mondială.
În schimb, când mă văd cu orășenii, nu există întâlnire la care să nu se vorbească despre energie. Și chiar dacă există plafonări, orășenii se tem. Țăranul se culcă odată cu găinile și mai bagă un vreasc în sobă”, explică el.
Cătălin: „Mă gândesc serios că varianta cea mai bună este să stau în București peste iarnă”
Cătălin are o casă la țară de două luni, iar în privința încălzirii spune că și el caută soluțiile potrivite. Momentan are un sistem alternativ – centrală electrică și termoșemineu pe lemne – care încălzește instalația cu calorifere, dar ineficient.
În urma documentării de până acum, el a tras o serie de concluzii, printre care și faptul că toate variantele de încălzire sunt mai scumpe ca acum un an. Plus de asta, zice el, e mai mult scump să te încălzești la țară, decât la oraș.
„Teoretic, cel mai ieftin mod de încălzire ar fi cu lemne, dar depinde sursă. Un metru cub de lemne fag, tăiate, gata de foc, poate costa între 500 și 1400 de lei și ar ajunge pentru o lună. Anul trecut era mai eficient pe peleți, iar un pachet standard de 15 kilograme era 11-19 lei (folosești cam două pe zi, în funcție de mărimea casei), iar acum costă peste 50 de lei”, zice el.
- Citește și: Studiu de caz: Comuna Slătioara și ghidul scris de niște orășeni despre cum să te muți la țară
Cătălin zice că fotovoltaicele pot fi și ele o soluție, deși investiția inițială o consideră prohibitivă pentru majoritatea populației rurale. „Gazele nu știu cât costă sau cât vor costa peste un an. Deocamdată am făcut cerere de racordare și investiția inițială (în racordarea casei, țevi, nu în instalație) sare de 5000 de euro, ceea ce este aberant. Procedura e un jaf organizat, oficial. Mă gândesc serios că varianta cea mai bună este să stau în București peste iarnă”, încheie el.
Georgiana, 43 de ani, de 12 ani la țară: „Planul este să folosim cât mai mult soba, care ține casa la 18 grade”
Georgiana se încălzește pe gaz, dar spune că a păstrat și soba construită la începutul mutării sale la sat. Are o casă de 168 de metri pătrați, iar anul trecut plătea lunar în jur de 800 de lei.
„Încă de atunci am sesizat creșterea facturii, dar în clipa asta, tariful la gaz este cel puțin dublu, drept pentru care am și făcut provizii de lemn”, spune ea. Anul trecut, Georgiana a depus dosar pentru panouri fotovoltaice, cu bani de la Administrația Fondului de Mediu, le-a fost aprobat, iar săptămâna următoare urmează să le și monteze.
„Planul este să folosim cât mai mult soba, care ține casa la 18 grade, în dormitor se ne ajutăm cu convectoare, iar centrala pe gaz să fie dată la minimum. Anul trecut ne-am transferat la Hidroelectrica, cu tarif 0,25 lei/kw + taxe și TVA, ajunge la 0,7 lei/kw, iar treaba asta plus panourile ne încurajează să folosim electricul.
Clar ies mai ieftin decât mulți consăteni legați la Radet. Lemnul a depășit 1000 de lei/tona, iar vecinele care depind de el au cheltuit enorm pentru rezerve și nu sunt convinse că le vor fi suficiente. Toată lumea e panicată”, adaugă ea.
Alex, 29 de ani, din aprilie 2022 la țară: „Peleții s-au triplat la preț față de anul trecut, iar lemnul s-a dublat, cel puțin”
„Anul ăsta plănuim să ne încălzim cu un șemineu automat pe peleți. Nu termoșemineu cu calorifere, ci un șemineu cu termostat și bujie care folosește peleți. Totul, mai puțin alimentarea rezervorului și aspirarea, sunt automate”, spune tânărul.
Momentan nu știe cât îl vor costa facturile, dar povestește că s-a documentat mult pe internet despre consumul pe peleți și speră să nu sară de două tone pentru tot sezonul (noiembrie-aprilie). Alex s-a născut și a crescut la București, iar mutarea la țară, într-un sat din județul Bihor, i se pare cea mai bună decizie, chiar dacă este de părere că e mai rentabilă încălzirea la oraș.
„Aici ar putea fi mai ieftină, doar dacă vorbim de o casă aproape pasivă sau una echipată cu pompe de căldură și panouri fotovoltaice montate din fonduri europene, nu proprii (costurile sunt foarte mari). Altfel, peleții s-au triplat la preț față de anul trecut, iar lemnul s-a dublat, cel puțin, deci scumpirile sunt evidente.
Tona de peleți de calitate A1 este în jur de 3000 de lei, deci un cost total pentru toată iarna sperăm să ne ducă undeva la 6000 de lei maximum, dar momentan nu putem ști asta cu siguranță.”, adaugă el.
INTERVIURILE HotNews.ro