Cât se mai amână aderarea României la Schengen. Oficialii români spun când vor cere un nou vot în Consiliu
Consiliul JAI discută joi despre Schengen, dar nu despre aderarea României și Bulgariei, cărora în urmă cu un an li s-a închis ușa în nas. Parlamentul European a cerut ca cele două țări să fie primite până la finalul acestui an, însă acest lucru, chiar dacă nu este exclus, este puțin probabil să se întâmple. De ce?
Pozițiile celor care s-au opus în decembrie 2022 nu s-au schimbat până acum, iar forțarea unui vot în Consiliu ar putea avea același deznodământ.
De altfel, Ministerul român de Interne care are responsabilitatea acestui dosar admite oficial că un vot în consiliu nu va fi cerut până când nu va avea sprijinul tuturor statelor membre.
„Conducerea MAI consideră că punerea pe ordinea de zi a Consiliului JAI sau a unui alt Consiliu a subiectului extinderii spaţiului Schengen este oportună doar în momentul în care este securizat sprijinul tuturor Statelor membre UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului.
Dacă în cazul Bulgariei, Olanda a fost cea care s-a opus, România are probleme cu Austria. La un an de la veto-ul Vienei lucrurile nu s-au schimbat, oficialii austrieci susținând în continuare, la nivel oficial, că spațiul Schengen este nefuncțional, deci nu se poate extinde în acest moment.
HotNews.ro a scris că discursul oficialilor de la Viena este, în mare măsură, pentru uz intern. În ani pre sau electorali, 2022, 2023 și 2024, autoritățile s-au văzut în fața unei probleme evidente.
Potrivit datelor Eurostat, cererile de azil au crescut aproape trei ori în Austria de la 37.000 la 108.000. Azilanți erau și înainte. Însă nu se „vedeau”. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, centrele de azil s-au umplut cu refugiați, iar autoritățile au fost excedate, mulți dintre ceilalți migranți fiind pe străzi și foarte vizibili, ceea ce a creat o problemă politică reală.
La alegerile de la începutul anului din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren. Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) se datorează în principal ultimilor „ani de criză”. ÖVP a ajuns la cel mai slab rezultat din 1945 şi a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare.
Strategia României
Potrivit oficialilor de la București, în acest context, strategia este de a consolida ideea că problema nu este România, cum se invoca în trecut, ci Austria. Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care România nu a mers la CJUE, un demers în acest sens putând fi interpretat ca unul împotriva UE, ceea ce nu este cazul, susțin aceleași surse.
O ofensivă mai puternică nu este începută și din alt motiv. România este legată de Bulgaria în dosarul Schengen, iar în acest moment Bulgaria are probleme cu Olanda care se opune aderării acestei țări.
Între timp însă, oficialii de la București susțin că vor încurca planurile Austriei în ceea ce privește posturile pe care Viena le vizează. Primul ar fi șefia OSCE care trebuie decisă la sfârșitul acestui an. România se va opune preluării de către Austria a acestui post, atâta vreme cât Bucureștiul este ținut la poarta Schengen. O situație similară este și în cazul participării austriece la Parteneriatul pentru pace al NATO.
De altfel, presa austriacă a scris, în septembrie, că România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO. Doi ofițeri ai forțelor armate austriece de la Bruxelles așteaptă de săptămâni întregi acreditarea lor la Alianță. Accesul lor este întârziat de România, care a cerut timp de gândire.
Nici partea economică nu este scoasă din ecuație. Statul român are dreptul să folosească toate pârghiile pentru a intra în Schengen, a spus recent ministrul Energiei, Sebastian Burduja, întrebat de jurnaliști dacă i se pare o strategie bună ca România să amenințe cu blocarea gazelor din Marea Neagră pentru a forța intrarea în Schengen. „Sunt convins că OMV Petrom are un cuvânt de spus în fața guvernului austriac”, spune ministrul.
Când ar putea adera România la Schengen
În lipsa unei ferestre excepționale de oportunitate, oficialii români iau în calcul varianta împingerii calendarului până după alegerile parlamentare din Austria, care vor avea loc în toamna lui 2024, după cum a mai scris HotNews.ro.
Întrebat la finalul lui august dacă Austria își va schimba poziția până la alegerile parlamentare, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner a răspuns: „Am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și nu funcționează la nivel european. Acesta este accentul pe care l-am pus eu și noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.
Astfel, aderarea României la UE să fie posibilă abia începând cu a doua jumătate a anului viitor.
INTERVIURILE HotNews.ro