Cât se mai amână aderarea României la Schengen. Oficialii români spun când vor cere un nou vot în Consiliu

Consiliul JAI discută joi despre Schengen, dar nu despre aderarea României și Bulgariei, cărora în urmă cu un an li s-a închis ușa în nas. Parlamentul European a cerut ca cele două țări să fie primite până la finalul acestui an, însă acest lucru, chiar dacă nu este exclus, este puțin probabil să se întâmple. De ce?

Pozițiile celor care s-au opus în decembrie 2022 nu s-au schimbat până acum, iar forțarea unui vot în Consiliu ar putea avea același deznodământ.

De altfel, Ministerul român de Interne care are responsabilitatea acestui dosar admite oficial că un vot în consiliu nu va fi cerut până când nu va avea sprijinul tuturor statelor membre.

„Conducerea MAI consideră că punerea pe ordinea de zi a Consiliului JAI sau a unui alt Consiliu a subiectului extinderii spaţiului Schengen este oportună doar în momentul în care este securizat sprijinul tuturor Statelor membre UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului.

Dacă în cazul Bulgariei, Olanda a fost cea care s-a opus, România are probleme cu Austria. La un an de la veto-ul Vienei lucrurile nu s-au schimbat, oficialii austrieci susținând în continuare, la nivel oficial, că spațiul Schengen este nefuncțional, deci nu se poate extinde în acest moment.

Iohannis: Ultimul argument adus de Austria împotriva primirii României în Schengen a fost un pic greu de înţeles

HotNews.ro a scris că discursul oficialilor de la Viena este, în mare măsură, pentru uz intern. În ani pre sau electorali, 2022, 2023 și 2024, autoritățile s-au văzut în fața unei probleme evidente.

Potrivit datelor Eurostat, cererile de azil au crescut aproape trei ori în Austria de la 37.000 la 108.000. Azilanți erau și înainte. Însă nu se „vedeau”. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, centrele de azil s-au umplut cu refugiați, iar autoritățile au fost excedate, mulți dintre ceilalți migranți fiind pe străzi și foarte vizibili, ceea ce a creat o problemă politică reală.

La alegerile de la începutul anului din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren. Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) se datorează în principal ultimilor „ani de criză”. ÖVP a ajuns la cel mai slab rezultat din 1945 şi a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare.

Strategia României

Potrivit oficialilor de la București, în acest context, strategia este de a consolida ideea că problema nu este România, cum se invoca în trecut, ci Austria. Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care România nu a mers la CJUE, un demers în acest sens putând fi interpretat ca unul împotriva UE, ceea ce nu este cazul, susțin aceleași surse.

O ofensivă mai puternică nu este începută și din alt motiv. România este legată de Bulgaria în dosarul Schengen, iar în acest moment Bulgaria are probleme cu Olanda care se opune aderării acestei țări.

Între timp însă, oficialii de la București susțin că vor încurca planurile Austriei în ceea ce privește posturile pe care Viena le vizează. Primul ar fi șefia OSCE care trebuie decisă la sfârșitul acestui an. România se va opune preluării de către Austria a acestui post, atâta vreme cât Bucureștiul este ținut la poarta Schengen. O situație similară este și în cazul participării austriece la Parteneriatul pentru pace al NATO.

De altfel, presa austriacă a scris, în septembrie, că România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO. Doi ofițeri ai forțelor armate austriece de la Bruxelles așteaptă de săptămâni întregi acreditarea lor la Alianță. Accesul lor este întârziat de România, care a cerut timp de gândire.

Nici partea economică nu este scoasă din ecuație. Statul român are dreptul să folosească toate pârghiile pentru a intra în Schengen, a spus recent ministrul Energiei, Sebastian Burduja, întrebat de jurnaliști dacă i se pare o strategie bună ca România să amenințe cu blocarea gazelor din Marea Neagră pentru a forța intrarea în Schengen. „Sunt convins că OMV Petrom are un cuvânt de spus în fața guvernului austriac”, spune ministrul.

Când ar putea adera România la Schengen

În lipsa unei ferestre excepționale de oportunitate, oficialii români iau în calcul varianta împingerii calendarului până după alegerile parlamentare din Austria, care vor avea loc în toamna lui 2024, după cum a mai scris HotNews.ro.

Întrebat la finalul lui august dacă Austria își va schimba poziția până la alegerile parlamentare, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner a răspuns: „Am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și nu funcționează la nivel european. Acesta este accentul pe care l-am pus eu și noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.

Astfel, aderarea României la UE să fie posibilă abia începând cu a doua jumătate a anului viitor.

Cât se mai amână aderarea României la Schengen. Oficialii români spun când vor cere un nou vot în Consiliu

Strategia României

Când ar putea adera România la Schengen

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”