Sari direct la conținut

Câte țări din Europa au pensii speciale și cum poate ieși România din blocajul de 3 miliarde de euro cu UE. „Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză”

HotNews.ro
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, Foto: Agerpres
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, Foto: Agerpres

În România există în prezent șapte categorii de pensii speciale, printre care cele ale magistraților, militarilor sau diplomaților. Nu este o excepție, în Europa doar două țări neavând un astfel de sistem: Suedia și Slovenia. Comparativ însă, în România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de stat, specialii din instituțiile statului, spune Cristian Ghinea, fostul ministru al fondurilor europene, care a negociat PNRR.

Acum, clasa politică nu găsește soluții și face ping-pong cu reforma pensiilor speciale cerută de oficialii europeni. În esență lucrurile sunt simple și reforma poate fi făcută rapid dacă există și voință politică, susține Ghinea.

Nereformarea sistemului de pensii, angajată în PNRR, ar costa țara noastră peste 3 miliarde de euro de la UE.

Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză

În PNRR, capitolul reforma pensiilor speciale are două cerințe: să nu se creeze noi categorii de pensionari speciali și să nu existe criterii inegale față de restul populației pentru acordarea pensiilor speciale.

Există șapte categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale în România: magistrații, diplomații, funcționarii parlamentari, aviatorii, personalul Curții de Conturi, personalul din instanțe și militarii.

Fostul ministru al Fondurilor Europene care a și negociat PNRR-ul, Cristian Ghinea, a explicat pentru HotNews.ro că reforma pensiilor speciale se poate face în România și că există soluții dacă clasa politică vrea.

„Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză și l-au luat pe nu în brațe și pe de altă parte oamenii acestia sunt cei afectați. De exemplu, Ciucă, dar sunt și foarte mulți speciali din servicii secrete pe la vârful PSD și PNL și pe la vârful instituțiilor. Să nu ne facem că descoperim acum problema. Vorbim despre polițiști, militari, inclusiv serviciul auxiliar, vorbim de servicii secrete și nu de mari eroi care au făcut ceva anume. Vorbim despre nomenclatura statului român care și-a creat privilegiile de-a lungul anilor. Plătim prețul pentru faptul că am lăsat serviciile să umple instituțiile și brusc instituțiile au devenit apărătorii privilegiilor”, susține Cristian Ghinea.

Fostul ministru spune că cerințele Comisei Europene sunt clare și nu există compromis: eliminarea pensilor speciale și introducerea unui criteriu de contributivitate.

„Modul în care problema pensiilor atârnă pe deficitul bugetar și pe bugetul Guvernului este cel mai îngrijorător din UE și este o uriașă diferență între pensiile mici și pensiile mari fără să fie justificată de contribuție. O pensie medie în România este 1.800 lei, iar o pensie medie de magistrat este 19.000 de lei, de zece ori mai mult. Comisia Europeană cere de la România două chestiuni. Prima să nu se creeze noi categorii de speciali, pentru că statutul a tot gonflat aceste categorii speciale, și cheltuielile au ajuns s fie la 12 miliarde de lei pe an. Cea de-a doua cerință să fie eliminate criterii aberante de acordarea pensiilor speciale”, explică Cristian Ghinea.

Problema pensiilor militarilor și ale magistraților care dau bătăi de cap social-democrațiilor și liberalilor „este una falsă”, mai spune acesta.

„Se creează tot felul de manipulări îngrozitoare în spațiul public că rămâne România fără armată. Mi se pare iresponsabil și porcesc în condițiile contextului din Ucraina. Aud prostia asta pe care o rostogolesc Ciolacu și Tudose în media că România rămâne fără armată, fără militari. E o prostie pentru că soldații care sunt activi acum au contribuții și nu sunt afectați deloc de această reformă. Acum câțiva ani au început să se mărească contribuția”, explică Ghinea.

În altă ordine de idei, Ghinea explică că problema pensiilor militarilor provine din faptul că nu au avut contribuții pentru obținerea acestor privilegii speciale, iar la magistrați problema este creată de deciziile Curți Constituționale.

„Militarii au început să contribuie de câțiva ani, cei care sunt activi acum, când vor ieși la pensie vor fi acoperiți. Problema este pentru cei care nu au contribuit, cum este Ciucă, de exemplu. Regulile sunt foarte laxe acum adică pot opta pentru șase luni, cele mai bune din carieră și se mai adaugă și sporurile și astfel se ajunge la o pensie uriașă. Militarul mediu are o pensie de 3.000 de lei, iar alții au pensii foarte mari. La magistrați dacă ar fi să nu beneficieze de pensia specială ar avea o pensie medie de vreo 4.000 de lei, diferența până la 19.000 este pensia specială. Această pensie este prin lege mai mare decât ultimul salariu, în plus au și posibilitatea pensionării anticipate de la 45 de ani”, subliniază Ghinea.

Cum se poate rezolva problema pensiilor speciale?

Cristian Ghinea spune că în primul rând trebuie desființate prin lege privilegiile pentru cele șapte categorii de „speciali”, dar că trebuie ținut cont de deciziile Curții Constituționale referitoare pensiile magistraților.

„Ai șapte legi care au creat aceste privilegii , dai sapte legi de desființare a acestor avantaje. La magistrați trebuie să ținem cont de decizile CCR pentru că în cazul lor pensia este prin lege mai mare decât ultimul salariu, în plus au posibilitatea pensionării anticipate. Pentru început soluția este să scoți pensionarea anticipată. Nu scrie niciunde că magistratul nu poate lucra până la 65 de ani ca toată lumea, nu este lucru în mină, pe teatru de război. Pot să închidă mâine cauza prin care le pleacă magistrații printr-un un OUG în care să spună că vârsta la care poți lua pensia este de 65 de ani. Și, important, în deciziile date de CCR se și spune că este nerezonabil să ia pensie mai mult decât salariile pe care le-au avut. Se poate rezolva prin introducerea unui procent 45-65% pe o perioadă mai mare de activitate 10-15 ani se face calculul în așa fel încât pensia să fie una rezonabilă”, consideră Ghinea.

Pensiile militarilor au creat prima ceartă între Ciucă și Ciolacu

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat joi, la Parlament că „România nu va pierde niciun euro” din PNRR după ce ministrul Fondurilor Europene a sugerat că s-ar putea renunța la reforma pensiilor speciale. Vizibil iritat liderul PSD a dat vina pe fostul guvern, inclusiv pe Nicolae Ciucă din calitatea de ministrul al Apărării la momentul respectiv, pentru obiectivele asumate în PNRR referitoare la reforma pensiilor speciale.

„Am înțeles că acum nimeni nu mai dă nicio explicație cu ce au trecut în PNRR (…) Eu știu că avem un PNRR care a fost ținut ascuns, semnat de anumiți miniștri și trimis la Bruxelles. Există acolo jalonul cu pensiile speciale. (…) A fost un guvern al României care secret și-a asumat anumite jaloane. Cred că Ministerul Apărării, cred că domnul prim-ministru Ciucă era ministrul Apărării, ministerul de Intern, era domnul Bode, ministrul Justiției era domnul Stelian Ion, la ministerul Muncii era doamna de la PNL (…) Nimeni nu a avut o abordare corectă, să rezolve pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale este prevăzută în cererea 3 de plată. Noi ne aflăm în perioada în care se fac aceste reforme, se trec aceste jaloane prin plen sau Parlament, să fie înaintate Comisiei și să fie modificate dacă e nevoie”, a declarat iritat, Marce Ciolacu.

Replica partenerilor de Coaliție nu a întârziat să apară chiar de la premierul Nicolae Ciucă. Acesta a anunțat că este împotriva recalculării pensiilor angajaţilor din sistemul de apărare pentru că pensiile acestora sunt pensii de serviciu, nu unele speciale.

„La nivelul Ministerului Apărării Naţionale s-a realizat acest proces de reformă a sistemului de pensii. Din păcate, a fost o greşeală în momentul în care s-a considerat că pensiile militare fac parte din categoria pensiilor speciale. Susţin încă o dată, cu toată responsabilitatea: pensiile militare nu sunt pensii speciale, sunt pensii ocupaţionale, de serviciu. Aşa este în toate ţările din Uniunea Europeană şi din Alianţa Nord-Atlantică şi nu cred că este oportun absolut deloc pentru niciun partid politic să capitalizeze, să se urce pe un astfel de subiect într-un astfel de moment.Oamenii din sistemul naţional de apărare, indiferent în care minister îşi desfăşoară activitatea, trebuie să aibă încredere, trebuie să aibă perspective, trebuie să aibă predictibilitate, pentru a-şi desfăşura activitatea cu profesionalism. Ei sunt cei la care, de la cetăţean până la Guvern, se apelează ori de câte ori situaţia o impune”, a declarat Ciucă, într-o conferință de presă la Chișinău.

Tot Cristan Ghinea explică că pensiile ocupaționale presupun ca armata că plătească contribuții în plus la bugetul de stat.

„Brusc, Ciucă și Ciolacu au descoperit că pensiile militarilor sunt ocupaționale, ceea ce este fals. Pensiile ocupaționale înseamnă că Armata plătește de-a lungul anilor niște sume de bani pe care tu ca militar le poți lua când ieși la pensie. Conceptul asta de a ieși la pensie la 45 de ani este aberant. În America, care are cea mai bună armată din lume, oamenii ăștia iau o mică parte din banii de pensie la 45 de ani, diferența care este că suma consistentă o primesc la vârsta legală de pensioanare pentru toată populația”, explică Ghinea.

Cum arată pensiile speciale în Europa

Sistemul asigurărilor de pensii, la nivelul majorităţii statelor membre UE, este organizat pe modelul de pensii multipilon, compus din pilonul I, reprezentând pensiile de stat, pilonul II – pensii private obligatorii și pilonul III – pensii private facultative, potrivit unei analize a Direcţiei studii şi documentare legislativă din cadrul Camerei Deputaților.

În cadrul pilonului I, se disting anumite categorii profesionale de asiguraţi, ale căror drepturi la pensie sunt stabilitate şi calculate în baza unor prevederi speciale. În general, pensiile acestor categorii profesionale sunt stabilitate în condiţii mai avantajoase comparativ cu regulile aplicate majorităţii asiguraţilor.

Analiza prezintă situația sistemului de pensii speciale în mai multe țări din Europa.

În BULGARIA, vârsta legală de pensionare este de 64 de ani pentru bărbați și de 61 de ani pentru femei. Există și aici categorii de angajați care pot beneficia de pensii speciale cu locuri de muncă periculoase precum militarii, dar și și funcționarii publici ai Ministerului Afacerilor Interne și alte agenții speciale, profesorii și dansatorii de balet.

Aceste categorii sunt eligibile pentru pensionare anticipată în conformitate cu norme speciale. Există o singură opțiune suplimentară menționată în codul de securitate socială, și anume că plata pensiei poate începe cu 5 ani înainte de pensionare, dar numai în cazurile în care suma acumulată permite plăți lunare care nu sunt mai mici decât pensia minimă legală

Există dispoziții specifice pentru anumite profesii:

  • militarii se pot pensiona la 53 de ani și 2 luni, dacă au 27 de ani de muncă, dintre care două treimi au servit efectiv în serviciu militar;
  • ofițerii și funcționarii publici ai Ministerului de Interne și ai Agenției de Stat pentru Securitate Națională, se pot pensiona la 53 de ani și 2 luni, dacă au 27 de ani de serviciu, din care două treimi au funcționat în calitate de funcționari publici în aceste departamente
  • persoanele care au servit timp de 15 ani ca echipaj de zbor, parașutiști, echipaj de nave subacvatice și echipaj de scufundări subacvatice, au dreptul la pensie la vârsta de 43 ani și 2 luni;
  • funcționarii publici din cadrul Direcției Generale pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă dobândesc un drept de pensie la vârsta de 52 de ani și 2 luni și o reducere cu 10 luni a vârstei de pensionare dacă au 27 de ani de activitate, dintre care două treimi au funcționat efectiv în calitate de funcționari publici în aceste departamente
  • balerinii dobândesc drept de pensie la vârsta de 42 de ani și 2 luni și o reducere cu 10 luni a acestei vârste dacă au 25 de ani de asigurare în această profesie.

În POLONIA, un judecător care se pensionează are dreptul la o remunerație în cuantum de 75% din salariul de bază și o indemnizație pentru anii de vechime, conform ultimei poziții deținute. Pensionarea se poate face la vârsta de 65 de ani, cu excepția cazului în care nu mai târziu de 6 luni și nu mai devreme de 12 luni înainte de această vârstă, depune o declarație de intenție de a continua activitatea sau de a se pensiona anticipat. Femeile magistrat se pot pensiona la vârsta de 60 de ani.

În cazul diplomaților, asiguratul are dreptul la o pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, 20 de ani de contribuție pentru femei, 25 pentru bărbați.

Situația se aplică similar pentru medici, pompieri, personalul navigant, profesori, membri ai guvernului și parlamentului.

Un militar se poate pensiona dacă are o vechime de 15 ani în structură. Un soldat profesionist poate fi pensionat la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă drepturile de pensie nu au fost încă dobândite, de exemplu vechimea de 15 ani.

În SLOVACIA, pensiile de serviciu se acordă în conformitate cu prevederile legale, următoarelor categorii de angajați: angajați în ocupații dificile sau periculoase; artiști; polițiștii și angajații penitenciarelor; personalul militar și cei din serviciile de informații;

Sistemul de asistență socială pentru militari este finanțat astfel:

  • o primă pentru asigurare de sănătate și pensie, plătită de militarii profesioniști și angajatorii acestora; o primă pentru asigurarea împotriva accidentelor, contribuția din partea Fondului social al membrilor forțelor armate, plățile din partea Agenției de Asigurări Sociale și veniturile extrabugetare
  • subvenții de la stat, care pot fi acordate de Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale și Familiei, contribuția participanților la revolta națională slovacă, contribuția veteranilor de război și a veteranilor din lupta anticomunistă, plăți compensatorii, compensații pentru deces – din bugetul Ministerul Apărării;
  • subvențiile acordate de ministerul competent pentru a compensa cheltuielile reale.

Pentru a avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă, durata minimă a contractului de muncă trebuie să fie de 25 de ani. Contribuția de pensionare este:

  • pentru o durată de 25 de ani a contractului, 37,5% din salariul de bază,
  • pentru o vechime de 26 – 30 de ani, suma este majorată cu 2% în fiecare an;
  • pentru perioada cuprinsă între 31 și 35 de ani, suma este majorată cu 3% în fiecare an;

De la al 36-lea an și până la încheierea serviciului public, suma contribuției de pensionare este majorată cu 0,5%, dar nu mai mult de 65% din salariul de bază

  • Polițiștii și soldații profesioniști trebuie să plătească o taxă de 7%.
  • personalul vamal;
  • pompierii;

Condiția de acordare a pensiei este o vechime de 15 ani în funcțiile respective

  • președintele țării
  • președintele (după încetarea atribuțiilor sale) are dreptul la un salariu egal cu valoarea salariului unui membru al parlamentului (pe viață).

În SLOVENIA, nu există nici un sistem de pensii speciale. Personalului militar, de exemplu, li se aplică sistemul comun de asigurări de pensii și de invaliditate, care intră în responsabilitatea Institutului de asigurare a pensiilor și a persoanelor cu dizabilități, precum și a Fondului de asigurări suplimentare de pensii, gestionat de Fondul de pensii. Ei primesc pensie pentru limită de vârstă din asigurarea obligatorie de pensie și invaliditate atunci când ating o vârstă minimă de 60 de ani și 40 de ani vechime și o pensie profesională (ocupațională), care se acordă din anul 2013.

În UNGARIA, sistemul de pensii a fost modificat în 2011, atunci când Parlamentul a eliminat toate formele de pensionare anticipată, inclusiv pensia specială. Odată cu modificarea legii pensiilor, aceasta a fost convertită într-o indemnizație, astfel încât toate funcțiile se supun regulii generale privind pensiile, cu foarte puține excepții:

  • dansator de balet primește pensie specială dacă persoana are o experiență practică de muncă de cel puțin 25 de ani;
  • minerii primesc pensie specială dacă sunt angajați în industria minieră (subteran) de cel puțin 25 de ani;
  • personalul militar/membri ai forțelor armate inclusiv personalul din poliție, structura de gestionare a dezastrelor, Serviciul de Securitate Națională etc la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani.

În FRANȚA, sistemul permite pensionarea anticipată a personalului militar, care beneficiază de pensia militară, își are originea, pentru ofițeri, în funcție de:

  • limita de vârstă, ofițerii cu vârste cuprinse între 52 și 67 de ani și subofițerii cu vârste cuprinse între 47 și 66 de ani.
  • la cererea persoanei interesate de la 27 de ani de serviciu pentru ofițeri și 17 ani de serviciu pentru cei care nu sunt ofițeri;
  • ca măsură disciplinară;
  • pentru invaliditatea persoanei în cauză, pentru persoanele care au copii cu dizabilități sau pentru boala incurabilă a soțului/soției sale.

Ca și în cazul funcționarilor publici din stat, sistemul de pensii militare este finanțat printr-o contribuție a angajatului și o contribuție a angajatorului, plătită de stat.

În SPANIA, funcționarii publici care beneficiază de regim special sunt:

  • funcționarii publici din administrația de stat;
  • personalul militar permanent și echivalent;
  • funcționarii publici din cadrul Administrației de Justiție;

Retragerea la pensie a judecătorilor și magistraților este obligatorie la vârsta de 70 de ani. Cu toate acestea, ei pot solicita o prelungire a serviciului până la cel mult 72 de ani. De asemenea, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu respectarea prevederilor legale privind pensionarea voluntară (Legea organică nr.7/2015).

La fel ca în cazul miniștrilor, foștii deputați ai Parlamentului au dreptul de a primi o pensie de compensare după încetarea lor mandatului, care reprezintă 80% din retribuțiile totale primite în timpul activității, distribuite în maxim 24 plăți lunare. Această prevedere se aplică numai deputaților care au cel puțin doi ani de mandat.

Personalul care a efectuat serviciul militar la orice nivel și personalul civil care efectuează în schimb un serviciu național non-militar;

Personalul militar profesionist din trupele de uscat și marină, care are cel puțin 18 ani de serviciu poate dobândi statutul de rezervist la împlinirea vârstei de 45 de ani. Personalul militar care la împlinirea vârstei de 45 de ani nu are încă 18 ani de serviciu, neavând posibilitatea de a-i atinge înainte de împlinirea vârstei de 47 de ani, își va putea extinde angajamentul până la atingerea perioadei minime. Ei vor primi o pensie în funcție de anii de serviciu.

Pensia medie de pensionare a membrilor forțelor armate depinde de o serie de factori, printre care vechimea și gradul. Cuantumul maxim al unei pensii în Spania, pentru toate pensiile publice, este de 2.560 euro.

La aceste categorii se adaugă: minerii, personalul din aviație, pompieri, etc. Pentru personalul menționat, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se obține după 15 ani de serviciu la stat.

În PORTUGALIA, magistrații pot obține o pensie specială dacă au cel puțin 25 de ani de activitate în magistratură, din care ultimii 5 neîntrerupți, cu excepția cazului în care perioada de întrerupere este motivată din motive de sănătate sau dacă rezultă din exercitarea altor funcții publice. Acceptarea pensionării se face de către Consiliul Superior al Justiției.

Pensia se calculează în funcție de remunerația magistratului pensionat, dar nu poate depăși remunerația judecătorului din aceeași categorie activă. Pensiile magistraților pensionați sunt actualizate automat cu procentul legal, în funcție de remunerația magistraților de categorie și treaptă similară celor pensionați.

Pre-pensionarea magistraților se poate face de la vârsta de 55 de ani. Din aceste categorii de pre-pensioanați mai fac parte:

  • personalul din industria aeronautică, cel care își desfășoară activitatea în condiții grele sau deosebite,
  • profesiile artistice,
  • personalul militar și din poliție,
  • din sistemul penitenciarelor și al serviciilor secrete,
  • profesorii,
  • medicii,
  • diplomații,
  • membrii ai guvernului și parlamentului.

În cazul militarilor, de exemplu, se acordă o pensie suplimentară. Suma suplimentului de pensie nu poate depăși remunerația brută al unui militar în rezervă, pe care ar fi îndreptățit să o obțină în serviciul activ, mai puțin procentul din cota de pensie pe care-l obține la pensionare pentru limită de vârstă, conform regimului general al administrației publice. Fondurile necesare pentru acoperirea indemnizațiilor menționate mai sus se înscriu anual în bugetul apărării naționale.

Personalul din cadrul personalului armat care îndeplinește condițiile prevăzute în Statut poate solicita pensia pentru limită de vârstă. Astfel, personalul din armată se retrage:

  • la împlinirea vârstei de 65 de ani;
  • completează, pe parcursul uneia sau mai multor perioade, cinci ani ca rezervist, nu în serviciu cu normă întreagă;
  • aplică pentru pensionare după împlinirea vârstei de 60 de ani.

În GERMANIA, nu există scheme speciale de pensii. Soldații cu carieră completă din forțele armate germane au aceeași schemă de pensionare cu judecătorii, ofițerii de poliție, funcționarii publici din administrație și profesorii care sunt funcționari publici și nu angajați.

Spre deosebire de aceste grupuri, care au dreptul la o pensie maximă de 71,75% din ultimul lor salariu, după 40 de ani de serviciu, soldații germani de carieră completă pot primi acest procentaj maxim mai devreme, în funcție de vârsta specială de pensionare. Astfel, de exemplu, subofițerii care se pensionează la vârsta de 54 de ani și 3 luni au dreptul la acest procent de 71,75%, după o perioadă minimă de 34 de ani și 3 luni de serviciu.

În ITALIA, legislația specială se aplică personalului militar. Condiții de acordare:

  • militari – 67 de ani sub rezerva limitelor speciale de vârstă stabilite pentru gradele superioare; pensia pentru limită de vârstă, 58 de ani și 2 luni; minim 20 de ani contribuții.
  • ofițeri un angajat poate atinge vârsta de pensionare la 53 de ani, cu o pensie de 80% din venitul realizat.
  • judecători -70 de ani pensionarea obligatorie; minim 20 de ani de contribuții.
  • Diplomați – 65 de ani vârsta de pensionare; pensia pentru limită de vârstă timpurie 63 de ani, cu condiția ca persoana respectivă să aibă 20 de ani de contribuții.
  • Medici – 68 de ani, este posibil să se amâne pensionarea până la sfârșitul vârstei de 70 de ani; 65 de ani, posibilitate de pensionare (persoane născute în anul 1951) cu 20 de ani contribuție; pensie pentru limită de vârstă de la 62 ani, 30 de ani de vechime și 35 de ani de contribuție; pensionarea la orice vârstă, cu 30 de ani și 42 de ani de contribuție.

În OLANDA, în sensul legilor speciale, categoriile vizate sunt militarii, pompierii și personalul medical de intervenție specială. Pensionarea acestora se poate face la vârsta de 60, respectiv 59 de ani. Statul plătește angajaților o primă suplimentară care este considerată contribuție pentru pensie.

Pensiile de stat militare și suplimentele lor sunt plătite și administrate de către Ministerul Apărării. La atingerea vârstei de pensionare, militarul primește un supliment până la vârsta de 65 de ani. Pensia finală nu poate depăși 73% din totalul veniturilor.

În SUEDIA, nu există noțiunea de pensie specială, ci de pensie națională. În plus față de pensia națională pentru limită de vârstă, majoritatea celor care lucrează în Suedia (aproximativ 90% dintre aceste persoane) primesc pensii ocupaționale de la angajator, care sunt reglementate prin acorduri colective între angajatori și sindicate. Aceasta înseamnă că salariatul va primi un procent din salariul său ca pensie. În unele cazuri, pensiile ocupaționale sunt acorduri directe între angajatori și salariat. Aceasta înseamnă că există o mare varietate de diferite sisteme de pensii ocupaționale.

Pensia ocupațională se calculează în funcție de salariul primit de la angajator și de vechimea în muncă. Pensia ocupațională reprezintă aproximativ 22% (în medie) din pensia totală a salariatului și reprezintă un supliment important la pensia națională.

Personalul militar include pensia pentru limită de vârstă, pensia de urmaș și pensia de invaliditate. Vârsta normală de pensionare este de 65 de ani. Vârsta de pensionare pentru piloți este de 55 de ani. Alți ofițeri se pot pensiona la vârsta de 61 de ani. Soldații sunt angajați cu durată limitată și, prin urmare, nu au o vârstă de pensionare.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro