Cum a ajuns Bulgaria să aleagă acum anti-corupția? Interviu cu Dimitrina Petrova, cunoscută activistă pentru drepturile omului

După masive proteste de stradă și încercări eșuate de a forma guverne stabile, Bulgaria a optat luna aceasta pentru partide cu programe politice anti-corupție si pro-europeane. Un scor surprinzător de bun al noii formațiuni politice pro-europeană ”Continuăm schimbarea” poate asigura astăzi formarea unui guvern reformist. Boiko Borisov, cel mai longeviv premier bulgar, considerat principalul reprezentant al oligarhiei, nu mai poate – teoretic vorbind – reveni la putere. Duminica trecută, pe 21 noiembrie, a fost reales președintele Rumen Radev, un politician ce a sprijinit protestele de stradă și s-a opus vocal premierului Boiko Borisov. Am discutat mai jos cu Dimitrina Petrova, liderul organizației Bold (Bulgarians Organizing for Liberal Democracy) despre aceste lucruri, pentru a înțelege cum s-a ajuns la un astfel de rezultat al alegerilor.

Cât de important a fost mesajul anticorupție în această campanie electorală?

Mesajul anticorupție a fost de o importanță cheie în campania electorală. Întrebarea nu era atât despre corupție ca atare, cât despre dezmembrarea modelului oligarhic de guvernare care a predominat sub cele trei cabinete Borisov în ultimii 12 ani. Într-adevăr, aceasta a fost principala divizare a voturilor: două treimi dintre alegători și-au exprimat votul în favoarea demontării sistemului oligarhic corupt de guvernare și o treime, care nu a fost de acord cu această descriere a ultimilor 12 ani, a susținut GERB și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți. Poziția lui Borisov a fost aceea că ofensiva guvernului interimar împotriva corupției echivalează cu o represiune și duce la dictatura lui Radev. Aceasta este interpretarea GERB și este diametral opusă cu cea a forțelor anti-GERB care au câștigat alegerile parlamentare și prezidențiale.

Care au fost cele mai de impact dezvăluiri despre corupție în ultimul an?

Au fost multe. În vara anului 2020, unul dintre cele mai ieșite din comun cazuri a fost cel al publicării unui videoclip cu dormitorul prim-ministrului de atunci Borisov, în care se văd sertare din noptieră pline cu pachete de euro în valori mari. Acest videoclip, filmat se pare de o amantă, numită de Borisov însuși doar Mata Hari, a devenit un simbol al corupției lui Borisov. Un alt caz, dintre cele ce au declanșat protestele de stradă în masă a fost dezvăluirea că Ahmed Dogan, creatorul și președintele de onoare al DPS (partidul minorităţii turce), locuia într-o proprietate de lux pe malul mării, care era proprietatea statului și pe care și-o însușise. În lunile care au urmat, și în special după ce un guvern interimar a preluat conducerea, după guvernul GERB (partidul premierului Boiko Borisov) , în mai 2021, au izbucnit o serie de noi scandaluri de corupție, de exemplu contracte uriașe ale statului cu companii de construcții pentru locuințe, încălcând legislația privind achizițiile publice; împrumuturi mari nefondate acordate de o bancă controlată de stat companiilor apropiate guvernului; transplanturi ilegale de organe, făcute pe mulți bani, care implicau pacienți străini și încălcarea listelor de așteptare pentru transplanturi în spitalul Lozenets etc.

Ce alte probleme care au polarizat opinia publică bulgară au fost discutate în această campanie electorală?

Principalele probleme de polarizare sunt parte dintr-un război de interpretări: a fost regimul Borisov oligarhic și corupt și care este moștenirea acestuia; cine este de vină pentru rata mare actuală a mortalității cauzate de Covid și rata extrem de scăzută de vaccinare – gestionarea proastă a pandemiei de către regimul Borisov sau acțiunile guvernului interimar din mai 2021; cine este de vină pentru criza economică – creșterea prețurilor la energie și în general creșterea costului facilităților de bază – politicile economice ale lui Borisov sau guvernul interimar?

Există studii sau cercetări privind influența Rusiei în Bulgaria? Arestarea spionilor ruși în Bulgaria a fost un foarte mediatizat eveniment din Bulgaria.

Da, uitați-vă la activitatea Centrului pentru Studiul Democrației, https://csd.bg/ – au publicat mai multe rapoarte în ultimii ani. Arestarea spionilor ruși a fost, de asemenea, o problemă electorală care a dezbinat electoratul, deși mai puțin proeminentă la ultimele alegeri. În timp ce unii au felicitat guvernul Boisov pentru arestări, alții, inclusiv președintele Radev, care a fost printre cei mai vocali critici ai regimului Borisov, au acuzat faptul că guvernul Borisov este cel ce a făcut posibil ca spionajul să continue timp de câțiva ani nedetectat de serviciile de informații

Cum apreciați influența Rusiei în mass-media bulgară?

Această influență nu este puternică în mass-media oficială mainstream, dar există unele instituții media marginale care sunt în mod deschis pro-ruse.

Macedonia de Nord, cum este văzută această problemă în dezbaterile politice? Care este atitudinea generală a societății bulgare în această problemă?

Aceasta este o problemă asupra căreia majoritatea partidelor declară că sunt în consens, la fel și cei doi candidați la președinție, președintele în exercițiu Rumen Radev și contestatorul Anastas Gerdjikov. Poziția oficială a Bulgariei este că Bulgaria nu ar putea și nu ar trebui să fie de acord ca Macedonia de Nord să înceapă negocierile de aderare la UE, atâta timp cât drepturile persoanelor care se identifică ca bulgari și care trăiesc în Macedonia de Nord sunt încălcate. În al doilea rând, Bulgaria dorește ca Macedonia să înceteze denaturarea istoriei bulgare, în special în programele sale școlare. Opinia publică bulgară susține ferm această poziție. O viziune minoritară alternativă a fost exprimată de organizația pe care o conduc, BOLD (Bulgarians Organizing for Liberal Democracy), susținută de sute de cetățeni, îndemnând ca Bulgaria să nu condiționeze progresul Macedoniei de Nord către aderarea la UE de dezlegarea chestiunilor complexe de interpretare a evenimentelor istorice. Vezi aici.

Turcia a fost acuzată în mod oficial că s-a amestecat în alegerile bulgare. Cât de legat este partidul etnic turc DPS de Turcia lui Erdogan? Cum s-a poziționat DPS pe problema corupției în ultimele luni.

Este foarte greu de știut cât de aproape este DPS de Erdogan, dar impresia mea este că DPS a menținut o relație bună cu Turcia de-a lungul anilor. În ceea ce privește corupția, DPS și-a negat constant participarea la modelul oligarhic al regimului Borisov, subliniind faptul că în ultimul guvern Borisov (2017-2021) a fost în opoziție. Cu toate acestea, DPS a fost acuzat sistematic că face parte din oligarhia din culise. Presiunea asupra DPS de către mișcarea de protest anti-Borisov a fost atât de puternică, identificând uneori DPS cu toți etnicii turci din Bulgaria și chiar intrând pe făgașul discursului de ură etnică, încât DPS, întărâtat, a făcut un spectacol de mobilizare perfectă a alegătorii săi și a obținut rezultate excelente la alegerile din 14 noiembrie, candidatul lor la președinție, un etnic turc și lider de partid, obținând 12% din voturi, iar DPS a devenit al treilea partid parlamentar ca mărime, după Continuăm schimbarea și GERB. DPS a dat și o dovadă de insolență propunându-l drept candidat pe Delyan Peevski, un oligarh care a fost supus sancțiunilor SUA în temeiul legii Magnitsky vara trecută.

Sunt foarte puțini oameni vaccinați în Bulgaria. Situația din România nu este prea departe de cea din Bulgaria. Credeți că există o relație directă, proporțională între numărul de vaccinări și încrederea în autorități? Probabil că încă nu există studii, dar se pot face corelații, cel puțin sub forma unei ipoteze.

Da, există o legătură directă și foarte puternică. Lipsa de încredere în instituțiile oficiale este principalul motiv pentru care oamenii nu vor să se vaccineze, un motiv mai puternic decât dezinformarea sau informarea greșită atât de răspândite.

Cum ați evalua presiunile asupra jurnaliștilor și activiștilor civici din Bulgaria în ultimii doi ani?

Până în mai 2021, a existat o presiune puternică asupra presei. Jurnaliştii au fost persecutaţi şi presa oficială a fost controlată, inclusiv prin contracte de publicitate preferenţială. Potrivit Reporteri fără Frontiere, Bulgaria deținea locul 112 dintre cele 180 de țări chestionate cu privire la libertatea presei. Activiștii civici, în special grupurile care lucrau pe drepturile omului și statul de drept, au fost hărțuiți și au fost făcute încercări de a le scoate în afara legii de către autoritățile de urmărire penală.

Au fost multe discuții în această vară despre „cea mai mare interceptare telefonică în masă a cetățenilor bulgari din istoria recentă a țării”. Au apărut dovezi că protestatarii de la protestele majore din 2020 au fost interceptați și același lucru s-a întâmplat și cu jurnaliştii. Care este impactul unor astfel de dezvăluiri în societatea bulgară? Ce instituții pot intercepta în Bulgaria?

Acest scandal politic a apărut în timpul mandatului celor două scurte parlamente alese în aprilie și iulie. O comisie parlamentară special constituită a scos la lumină aceste fapte. Faptul a avut un impact foarte semnificativ asupra opiniei publice, consolidând simpatizanții mișcărilor de protest împotriva taberei Borisov. Legea bulgară care reglementează activitățile de interceptare respectă standardele internaționale; poliția poate intercepta conversațiile într-un număr foarte limitat și specific de cazuri și numai cu o hotărâre judecătorească care să permită interceptarea. În cazul acestui scandal, însă, legea ar fi fost încălcată. Protestatarii au fost urmăriți prin așa-numitele „instrumente speciale de informații” pe temeiul vădit nerealist al organizarii unei revolte violente.

Ce fel de formațiune politică este Continuăm schimbarea (WCC). Cum a apărut? Care au fost punctele forte ale acestui partid politic? Ce schimbare spun că continuă?

Continuăm schimbarea (Prodalzhavame promyanata, PP) este o mișcare nou-nouță care există doar de două luni. A fost lansat de doi miniștri ai guvernului interimar deesemnat de președintele Rumen Radev – ministrul economiei Kiril Petkov și al finanțelor Angel Casilev, ambii absolvenți de la Harvard. În calitate de miniștri, în scurta perioadă dintre mijlocul mai și începutul lunii iunie, ei au făcut pași impresionanți și îndrăzneți spre dezvăluirea și stoparea practicilor corupte ale fostului guvern. Atuul lor a fost acela că veneau cu fețe noi, nepătate de vreo participare anterioară la putere – un factor important pentru un public înstrăinat de partidele politice și care nu mai are încredere în veteranii politici. În al doilea rând, au o ținută foarte diferită, spre deosebire de cei din partidele mai vechi – tineri, dinamici și mereu zâmbitori, manifestând o dispoziție senină și chiar veselă, în contrast puternic cu politicienii perpetuu încruntați, furioși, agresivi și defensivi care au fost o constantă pe firmamentul politic bulgar. În al treilea rând, au avut un mesaj larg, spunând că nu sunt nici de stânga, nici de dreapta și că vor atinge obiective de stânga cu strategii economice de dreapta. Promisiunea lor este de a continua schimbarea care a început odată cu numirea lor de către președintele Radev în guvernul interimar, schimbare petrecută prin participarea lor personală și crucială, imediat după căderea guvernului Borisov. Citeste continuarea pe contributors.ro