Cum a ajuns statul român să fie dator magistraților cu miliarde de euro, după mii de procese. „Un fenomen litigios nemaiîntâlnit”

Guvernul va lua bani de la plata restanțelor salariale din justiție pentru a acoperi suma necesară pachetului social cerut de PSD pentru persoane vulnerabile. Este vorba despre banii care erau alocați Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru o parte din majorările salarile retroactive câștigate de magistrați după ce au dat în judecată statul în peste 20.000 de procese, începând din 2018. 

• „Deocamdată analizăm. Așteptăm să vedem legea și luăm o decizie pe care o vom comunica”, a declarat pentru HotNews președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după decizia Coaliției, anunțată de premierul Bolojan.
• HotNews a solicitat atât Guvernului, cât și ICCJ situația la zi a drepturilor salariale restante pe care angajații din justiție le au de încasat de la stat, fără a primi până acum un răspuns.
• Statul a ajuns să datoreze o sumă uriașă magistraților și funcționarilor din instanțe în urma unui fenomen litigios nemaiîntâlnit, spunea anul trecut Curtea de Conturi, într-un raport privind salarizarea personalului din justiție.
• Valul masiv de procese pentru salarii s-a înregistrat începând cu 2018, când valoarea de referință sectorială (VRS) a fost aplicată diferit pentru magistrați: unora li s-a calculat salariul raportat la VRS 605 lei, iar altora, la 484 lei.
• În 2023, președinta instanței supreme și procurorul general al României au decis ca toate salariile angajaților din justiție care nu au fost calculate cu VRS 605 lei să fie recalculate retroactiv pe ultimii cinci ani.
• Așa s-a ajuns ca mii de magistrați, grefieri și funcționari din instanțe să dea statul în judecată, cerând recalcularea salariilor și penalități de întârziere începând cu anul 2018.  

„Guvernele României au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei”

În iulie 2025, premierul Ilie Bolojan spunea că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza legii salarizării care este „neclară, interpretabilă”.  

 „Această situație, care tine atât de calitatea legislației, dar si de interpretarea ei, ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni in instanțele din România generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerată o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de muncă.

Guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem. 

S-au făcut parțial eșalonări, de exemplu cea de anul trecut (n.r. – 2024) nu a fost încă achitată și, de asemenea, înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe pentru că aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate, alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu există estimări de la un an la altul”, a declarat Ilie Bolojan. 

În noiembrie 2025, Ministerul de Finanțe a transmis, la interpelarea unui parlamentar, că statul român mai avea de plătit 10,6 miliarde de lei diferențe salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești, a scris Europa Liberă.

Restanțele au fost eșalonate până în 2029, suma anuală achitată de stat fiind de 1,6-1,7 miliarde de lei, potrivit ultimului raport al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a plăti restanțele magistraților, în 2024 Guvernul Ciolacu a scos de la fondul de rezervă suma necesară.

Cum a pornit valul de procese pentru salariile din justiție

În 2006, Guvernul Tăriceanu a stabilit un sistem de salarizare în justiție bazat pe un coeficient multiplicator aplicat la o valoare de referință numită VRS, indicele fiind stabilit la 268 lei.

Ordonanța Guvernului Tăriceanu nu a fost aplicată unitar. Magistrați cu aceeași funcție, grad și vechime au fost salarizați diferit, în funcție de instituția la care lucrau. Cei dezavantajați au dat statul în judecată, criticând că sunt discriminați. A fost primul val de procese câștigat de angajații din justiție.

În 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat Legea salarizării unitare, care stabilea un nou indice VRS pentru personalul din justiție, majorat cu 25%. Nici de această dată legea nu a fost aplicată la fel pentru tot personalul din justiție, în unele județe salariile fiind calculate cu valoarea VRS de de 484,18 lei, în altele la 605,2 lei.

Începând cu anul 2018, a urmat al doilea și cel mai mare val de procese deschis de angajații din justiție, care cereau alinierea salariilor la același indice VRS. Deciziile instanțelor au fost însă contradictorii. Unele dădeau câștig de cauză, altele nu.

Uniformizarea salariilor din 2023: retroactiv, 25% în plus la salarii pe ultimii cinci ani

Pe fondul practicii neunitare, în 2023 președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție de la acea vreme, Corina Corbu, a dat un ordin prin care a decis majorarea indicelui VRS la 605,2 lei pentru toți angajații din justiție care nu au beneficiat de mărire începând cu anul 2018. Decizia se aplica retroactiv. Demersul Corinei Corbu a fost urmat de cel al procurorului general al României, Alex Florența, care în mai 2023 a dat un ordin prin care „salarizarea să se realizeze prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei începând cu data de 7 decembrie 2018, precum și la plata diferențelor salariale după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Public”.

Practic, angajaților din justiție le-au fost recalculate salariile retroactiv pe ultimii cinci ani cu majorarea de 25%.

„Fenomenul litigios având ca obiect drepturi salariale acordate personalului din cadrul instanțelor judecătorești a înregistrat în timp o amploare și o dinamică fără precedent. Astfel, la data de 13.12.2023 pe rolul instanțelor de judecată se aflau în curs de soluționare 3.473 de dosare ale cauzelor în care Înalta Curte de Casație și Justiție avea calitate procesuală”, a atras atenția Curtea de Conturi, la finalul anului trecut, în raportul privind salarizarea personalului din justiție.

La momentul controlului făcut anul trecut de Curtea de Conturi, pe rolul instanțelor se mai aflau aproape 3.500 de procese deschise de angajați din justiție pentru majorări salariale.